Nu de aceeași părere sunt însă instituțiile avizatoare. Consiliul Economic și Social susține că „trebuie găsite surse alternative de proteină”, în contextul schimbărilor climatice. Și că există state unde consumul insectelor reprezintă o „cultură gastronomică”, așa cum este zona Asiei de Sud-Est. Guvernul vine, la rândul său, și spune că regulamentele UE sunt obligatorii pentru România și îi acuză pe cei de la AUR că au scris un proiect de lege „cu încărcătură afectivă”.
Conform expunerii de motive a inițiatorilor de la AUR, „din ce mai mult, și într-o manieră din ce în ce mai agresivă, este impusă în atenția opiniei publice o temă care, la prima vedere, pare o glumă care inspiră dezgust sau chiar produsul unei forme de tulburare mintală - consumul de insecte și larve”. Aceștia arată că „de mai bine de un deceniu, organizații globaliste, precum Forumul Economic Mondial, promovează înlocuirea alimentației tradiționale cu o dietă care să conțină insecte și viermi. Ceea ce, pentru orice om rațional și cu mintea nezdruncinată, ar stârni o aversiune instinctivă, iată că, pentru «elita de la Davos» și progresiști, o asemenea idee este dezirabilă și chiar obligatorie”.
Deputații George Simion, Lilian Scripnic și Sorin Titus Muncaciu, împreună cu senatorul Claudiu Târziu mai scriu, în documentul citat, că se constată o „recrudescență a mesajelor prin care opiniei publice îi sunt inoculate «beneficiile» comercializării pe piața UE, ca gustări sau ca ingredient, a acestor vietăți prezentate ca sursă alternativă de «hrană»”, iar „principalele argumente sunt că gândacii «sunt bogați în proteine, fibre și minerale», «sunt hrănitori și sănătoși», «nu dăunează mediului înconjurător», «sunt delicioși și consumați de milioane de oameni»”.
„Omenirea, supusă unei manipulări oribile”
Concret, posibilitatea introducerii unor noi alimente destinate consumului uman în lista prevăzută de Regulamentul de punere în aplicare (UE 2017/2470) al Comisiei este autorizată introducerea pe piață a larvei desicate de Tenebrio molitor, ca aliment nou. Mai departe, un alt aliment al viitorului este viermele galben uscat, considerat ca fiind sigur pentru a fi consumat. Cei de la AUR susțin că, potrivit avizului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, „consumul acestui vierme «poate cauza reacții alergice la persoanele care sunt alergice la crustacee și la acarieni», recomandând efectuarea de cercetări suplimentare cu privire la alergenicitatea larvei”. „Așadar, deși provoacă alergii (…), consumul acestui vierme este considerat «sigur» și promovat sistematic printr-o propagandă foarte abilă”, mai susțin parlamentarii citați.
Concluzia acestora este că, „în condițiile în care omenirea este supusă unei manipulări oribile, zeloase și din ce în ce mai agresive, pentru a normaliza utilizarea în alimentația umană a insectelor și larvelor, considerăm absolut necesară și de extremă urgență reglementarea interzicerii consumului insectelor și viermilor, atât ca alimente de sine stătătoare, cât și ca ingrediente”.
Ce conține proiectul de lege
Proiectul de lege inițiat de parlamentarii AUR conține trei articole mari și late. Primul articol dorește să reglementeze că „pe teritoriul României este interzisă utilizarea insectelor și viermilor ca alimente de sine stătătoare sau ca ingrediente în alimente sau băuturi destinate consumului uman”.
Conform articolului al doilea, „în România, sunt interzise producția, importul, publicitatea și comercializarea acestor produse”. Singura excepție se referă la faptul că „este permisă cultura insectelor și a viermilor în vederea utilizării acestora în alte scopuri decât pentru consumul uman”.
De asemenea, conform articolului al treilea din proiectul de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, „este interzisă alocarea de fonduri pentru cercetarea insectelor și viermilor în vederea introducerii acestora în alimentația umană”.
Această inițiativă legislativă este însoțită de un tabel în care se regăsesc semnăturile a 30 de senatori și deputați ai AUR, din cei 39 de parlamentari pe care îi are, în acest moment, formațiunea condusă de George Simion.
Cele trei tipuri de „alimente”, aprobate de Comisia Europeană
Reamintim că, până în prezent, Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piață, ca alimente noi, a trei insecte. Prima este greierele de casă (acheta domesticus), o specie de insecte din familia Gryllidae. Acest nou aliment aprobat este destinat să fie comercializat ca gustare sau ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare.
Al doilea aliment este viermele galben de făină (Lavre Tenebrio molitor), sub formă congelată, uscată sau sub formă de pulbere.
A treia insectă este lăcusta migratoare (Locusta migratoria), sub formă congelată, uscată sau de pudră.
CASETA + FOTO GUVERNUL CIUCA
Guvernul României susține că regulamentele UE sunt obligatorii. Inclusiv cele legate de mâncare
Guvernul României a transmis Parlamentului un punct de vedere legat de această inițiativă legislativă, în care afirmă că „economia României este o economie de piață, bazată pe libera inițiativă, care respectă reglementările Uniunii Europene în materie de concurență”. „Statul este obligat să asigure libertatea comerțului, protecția în condiții de concurență loială a operatorilor economici și crearea unui cadru favorabil pentru valorificarea factorilor de producție, distribuție și comercializare, în mod echitabil”, mai susține Executivul.
În acest document, se arată că expunerea de motive a celor de la AUR nu respectă Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, care prevăd că „textul trebuie să fie formulat clar, fluent” și că „nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă”.
Guvernul opinează, astfel, că „România trebuie să acorde o atenție deosebită sistemelor agricole și alimentare inovatoare și tehnologiilor curate, prin care, prioritar, să se asigure securitatea alimentară, sănătatea cetățenilor, precum și siguranța produselor și metodelor de producție eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor”.
Astfel, arată Palatul Victoria, „odată ce a fost autorizat și adăugat în lista UE, un aliment nou poate fi introdus pe piață de către orice operator din sectorul alimentar, cu condiția respectării condițiilor de utilizare autorizate”, iar „instituirea unei interdicții privind introducerea lor pe piața națională poate fi considerată o măsură cu caracter echivalent unei restricții cantitative la import”.
Conform Guvernului, comercializarea insectelor în Uniunea Europeană, respectiv pe teritoriul României, intră sub incidența legislației privind „alimentele noi”, legislație care se aplică tuturor categoriilor de alimente care nu au fost utilizate într-o măsură semnificativă consumului uman în UE înainte de 15 mai 1997, „ceea ce este și cazul insectelor”.
„România, ca stat membru al UE, are obligația de a aplica regulamentele ca atare, fără a necesita elaborarea de legislație națională în acest sens. Însă opțiunea de a nu consuma aceste insecte (greierele de casă, viermele galben de făină și lăcusta migratoare) sau produse alimentare care le conțin rămâne la latitudinea fiecărui consumator”, mai arată Guvernul, care, în final, subliniază că nu susține această inițiativă legislativă.
CASETA CES
CES crede că o astfel de interdicție ar încălca libertatea de alegere a consumatorilor
Încă din data de 4 octombrie, Consiliul Economic și Social (CES) a analizat și dezbătut acest proiect de lege, emițând, în cele din urmă, un aviz nefavorabil. Conform reprezentanților CES, „asigurarea aportului de proteină din sursă animală s-a dovedit a consuma resurse numeroase și, pe fondul schimbărilor climatice, alternativele sunt de dorit, în măsura în care pot asigura o alimentație echilibrată, cu un consum mai mic de resurse din mediul înconjurător”.
Potrivit acestui aviz, „La nivel mondial, există o multitudine de proiecte care cercetează aceste surse alternative, unele dintre ele vizând insectele. Interzicerea completă a posibilității utilizării viermilor și insectelor în alimentația umană poate limita, pe viitor, accesul la resurse alternative de proteină celor din sursă animală. Totodată, având în vedere că insectele și viermii fac deja parte din cultura gastronomică a altor state (de exemplu Asia de Sud-Est), interzicerea lor limitează manifestarea culturală a acestora în context local, fără o justificare solidă”. CES este de părere că o astfel de justificare ar fi fost protecția drepturilor animalelor sau drepturile omului.
Mai mult, în același aviz, CES susține că „propunerea legislativă nu are fundament juridic” și „încalcă libertatea de alegere a consumatorului”.
Coaliția și USR au votat cot la cot, la Senat
Comisia pentru Agricultură a Senatului a remis Plenului, în 15 noiembrie 2022, un raport de respingere a proiectului de lege inițiat de cei de la AUR. Iar la data de 21 noiembrie legea a intrat la vot. Din cei 115 senatori prezenți, 102 au votat pentru respingerea proiectului de lege (27 de la PNL, 43 de la PSD, 7 de la UDMR, 3 neafiliați și 22 de la USR). Împotriva raportului de respingere au votat doar 11 senatori AUR și Diana Șoșoacă. S-a abținut senatoarea neafiliată Evdochia Aelenei.
În prezent, proiectul de lege se află în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.