În curând, în România s-ar putea sărbători pe data de 19 iulie Ziua națională a înotului. Propunerea aparține unui număr de cinci parlamentari PNL, ea fiind înregistrată miercuri, 21 aprilie, la Camera Deputaților și trimisă spre dezbatere în prima fază de către Senat. Proiectul, care are doar două articole, prevede că această zi va fi marcată de Federația Română de Natație de Pentatlon Modern, precum și de cluburile sportive, iar radioul și televiziunea publică vor fi obligate să difuzeze emisiuni care să promoveze evenimentele acestei zile. Alegerea zilei de 19 iulie nu este întâmplătoare, la această dată, în 1908, se înființa Federația Internațională de Natație, iar ulterior avea ca în această zi să se sărbătorească la nivel mondial World Aquatics Day. De ce este nevoie însă ca această zi să fie declarată zi națională nu este clar, în condițiile în care ea nu are și o conotație specială pentru România. Având în vedere practica Consiliului Legislativ, acest aspect va fi abordat în punctul de vedere pe care îl va exprima pe marginea acestui subiect. Pe de altă parte, dacă tot vor liberalii să declare Ziua națională a înotului, poate iubitorii fotbalului din Parlament să vrea și ei o zi dedicată acestui sport. La fel de bine însă ar putea revendica o zi națională amatorii de box, tenis, rugby etc. Acum, dacă tot a devenit 2021 an olimpic, după amânarea competiției în 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, poate parlamentarii PNL iau în calcul să propună legiferarea a 28 de zile naționale pentru a omagia în mod echitabil toate sporturile olimpice.
O altă explicație pentru a cere instituirea unei zile naționale a înotului se desprinde din expunerea de motive care însoțește proiectul. Potrivit statisticii Eurostat, țara noastră se află pe locul trei în Uniunea Europeană după numărul de decese provocate de înec. Pe de altă parte, România ocupă locul doi în Europa la obezitate infantilă, și asta pentru că politicile pentru promovarea sănătății, a supraponderabilității și a obezității și-au dovedit limitele, ele fiind insuficiente și prea puțin eficiente, recunosc inițiatorii proiectului de lege. Din păcate, în loc de programe naționale țintite pentru combaterea flagelului numit obezitate și alocarea de fonduri suficiente pentru susținerea lor, antidotul găsit de cei cinci parlamentari ai principalului partid de guvernământ a fost doar decretarea unei noi sărbători naționale.
Adoptarea prezentului proiect legislativ poate constitui, de asemenea, imboldul necesar pentru o dezvoltare accelerată a infrastructurii indispensabile practicării înotului. România nu beneficiază în prezent de o infrastructură modernă adaptată rigorilor de pregătire a sportivilor români și nu numai. Bazinele de înot sunt prea puține și, în bună măsură, prea puține, vechi și impracticabile.
din expunerea de motive a proiectului
Avem prea puține bazine
Deși în ultimii ani s-au construit bazine de înot, numărul celor existente este încă foarte mic pentru o țară cu populația României și, mai ales, pentru o țară care vrea să aibă o generație tânără sănătoasă. Până anul trecut aveam un singur bazin olimpic omologat internațional în cadrul Complexului Sportiv Dinamo.
Un singur complex olimpic în 30 de ani
Singurul complex olimpic de natație, construit în țara noastră în ultimii 30 de ani, cu o investiție de 33,5 de milioane de euro, se află în orașul Otopeni. Proiectul Complexului Olimpic de Nataţie de la Otopeni a fost iniţiat în 2005, lucrările demarând în 2009. Deşi iniţial avea ca termen de finalizare 2011, acesta a fost, iar în 2012 lucrările au fost sistate. Într-un final, anul acesta lucrările au fost finalizate. Complexul din Otopeni se întinde pe o suprafață de 7.000 de metri pătrați. Aici au fost construite două piscine olimpice pentru înot și sărituri, precum și patru bazine de antrenament, inițiere și recuperare. Complexul va putea găzdui competiții internaționale de natație și are o capacitate de aproape 2.800 de locuri pentru spectatori.