Dacă frunza Elenei Udrea a costat două milioane de euro, acum se vor investi 10 milioane, din bani europeni. Însă nimeni nu poate garanta nici calitatea viitorului concept, nici aplicabilitatea lui, după ce s-a constatat cum funcționează auditul de la Curtea de Conturi, dar nu s-a schimbat nimic în legislație. Practic, oricât de bun ar fi un proiect pentru noul brand de țară, contabilii care verifică aplicarea strategiei de promovare nu știu să facă o evaluare corectă din punctul de vedere al produselor de publicitate și comunicare, urmând să ceară respectarea întocmai a ceea ce va fi scris pentru exemplificare în manualul de brand - la fel ca până acum. În plus, cele 10 milioane de euro s-ar putea duce în conturile unor firme eligibile pentru a câștiga licitația, dar care se ocupă și de campaniile electorale, exact la timp, adică în anul 2024, cu patru rânduri de alegeri.
Mai mulți membri ai unor patronate din turism sunt furioși, după ce au aflat că se dorește schimbarea brandului de țară, cu 10 milioane de euro. Vechiul brand, care a costat doar două milioane de euro, a generat ca logo al imaginii României celebra frunză pentru care a fost acuzată Elena Udrea de fraudă, ea fiind atunci ministrul Dezvoltării și Turismului.
S-a constatat imediat după lansarea brandului că „frunza” a fost copiată grosolan de pe internet, dar a rămas până acum imaginea reprezentativă a țării noastre ca destinație turistică. Însă brandul presupune mult mai multe elemente. Manualul de brand conține atât recomandări pentru identitatea vizuală, cât și pentru modalitățile de promovare, mergând până la cuvinte-cheie care ar trebui să se regăsească în textele descriptive.
O problemă care rămâne nerezolvată, de foarte mulți ani, este auditul. Verificările corectitudinii implementării unui astfel de proiect nu se fac de către specialiști în comunicare și publicitate, ci de contabili angajați ca funcționari publici la Curtea de Conturi. Pe lângă această problemă, mai este și una de procedură, neexistând niciun standard pentru verificare și evaluare, așa că se aplică ce știu contabilii să facă mai bine: efectiv se numără în materialele de promovare elementele care în manualul de brand apar ca fiind recomandate.
Mari șanse de transformare în dosar la DNA
Curtea de Conturi nu înțelege diferența esențială între „recomandat” și „obligatoriu”, cum nu poate înțelege nici cum se face comunicarea sau publicitatea, iar astfel se poate explica de ce la fiecare licitație pentru materialele de promovare ale brandului România, funcționarii Ministerului Turismului au luat totul cu copy/paste din textul manualului de brand - pentru că altfel ar fi constatat Curtea de Conturi că nu au fost respectate elementele indicate în manualul de brand.
În cazul finanțării proiectului cu o sumă de cinci ori mai mare decât prima dată, din fonduri europene, auditul va fi mult mai drastic, dar și sancțiunile vor fi pe măsură.
Cu alte cuvinte, am putea lua 10 milioane de euro pentru a-i da unei firme să creeze noul manual de brand, dar istoria recentă ne arată că banii au toate șansele să fie dați înapoi de România, adăugându-se alți bani pentru sancțiuni, dacă auditul va găsi nereguli în crearea noului brand și în aplicarea lui. Vor mai face verificări și DLAF și DNA. Până acum au ajuns la astfel de anchete aproape toate proiectele cu finanțare din fonduri europene de la toate instituțiile publice.
Suma era calculată pentru promovarea destinației
Mulți dintre oamenii care au afaceri în acest domeniu se așteaptă doar la un nou val de cercetări făcute de DNA, pe viitorii 10 ani, la fel ca în cazul „frunzei”. Probabil se vor duce la pușcărie semnatarii documentelor - cum s-a întâmplat în multe situații similare -, după ce se va face noua anchetă, dar România nu ar avea prea mult de câștigat din noua strategie - mai ales pentru că banii ar fi trebuit să fie dați pentru promovarea imaginii destinației turistice pe anul viitor, nu pentru crearea unui nou brand.
„Am primit convocarea de CCT (Consiliul Consultativ al Turismului - n.r.), pe 28 noiembrie. Se va discuta noul brand de țară, care va înlocui renumita frunză a lui Udrea. Unii dintre vechii membri ai CCT nici nu mai participă, pentru că nu au fost de acord cu structura propusă de reprezentanții ministerului, copiată de la USR. Pe 28 se va discuta informal despre proiectul privind brandul România. Față de cele două milioane de euro, cât a costat frunza, acum proiectul va fi finanțat din fonduri europene cu 10 milioane de euro. Nu erau mai buni banii pentru promovare reală, decât înlocuirea frunzei? Probabil este cam mică suma de 10 milioane de euro pentru șmecheri”, spune o sursă din CCT, din partea organizațiilor patronale care vor participa la aceste dezbateri, la invitația Ministerului Turismului.
Se pornește de la suspiciuni de fraudă
Cei care sunt revoltați de această situație mai spun că s-a discutat în ultimii ani despre nevoia de a avea la dispoziție suma de 10 milioane de euro, dar pentru promovarea anuală, nu pentru construcția de brand, în cazul acesta fiind de așteptat o situație în care anul viitor să nu mai fie alocate deloc fonduri pentru promovarea destinației turistice România, iar toți banii să intre în conturile unor firme de casă care se știu deja ca fiind eligibile pentru viitoarele licitații.
Sursele din patronate spun că aceiași oameni care ar putea câștiga licitația pentru a crea noul brand de țară sunt implicați de foarte mulți ani atât în împărțirea banilor de la Ministerul Dezvoltării și Turismului, cât și în campanii electorale - pentru toate partidele, după anul 2016. Fiind lansat acest proiect chiar înainte de anul electoral 2024, mulți se așteaptă la o fraudă de 10 milioane de euro din fonduri europene, cu scop electoral, dar fără beneficii pentru promovarea României ca destinație turistică.
„Ne gândim să facem chiar un memoriu și să-l înaintăm către instituțiile de control, pentru că există suspiciuni clare de fraudă, mai ales dacă vor câștiga aceiași oameni pe care îi cunoaștem deja. Fiind implicați electoral, ani la rând, tot ei vin să ne spună că sunt și singurii care se pricep la promovare. Din punctul nostru de vedere, intenția de fraudare este evidentă. Să vedem ce părere au și procurorii DNA, în cazul ăsta”, mai explică o sursă din interiorul CCT.
Cei revoltați mai spun că nu ar trebui să fie eligibile pentru participarea la o astfel de licitație firmele care sunt cunoscute ca având legături cu împărțirea banilor din minister și cu campaniile electorale, dar nici nu ar trebui să se admită subcontractarea către aceștia sau orice alte legături cu persoanele implicate în acest tip de proiecte cu Ministerul Dezvoltării sau cu Ministerul Turismului, în ultimii 15 ani.