Lucru care a generat, la nivelul sistemului, mare îngrijorare. „Societatea civilă”, organizațiile procurorilor și judecătorii apropiați sistemului au boicotat, în toată această perioadă, activitatea SIIJ, blocând chiar și numirea unui procuror-șef. Iar atacurile asupra secției au cunoscut forță maximă odată cu punerea sub acuzare a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.
În 2018, Legea privind Organizarea judiciară a fost modificată, fiind introdus un capitol nou, 88 indice 1, prin care toate infracțiunile săvârșite de magistrați urmau să fie anchetate de o entitate specială, care să răspundă din punct de vedere administrativ doar în fața Plenului CSM. Imediat, această Secție a început să fie atacată de către DNA, de către anumite asociații profesionale ale procurorilor și judecătorilor apropiați de fosta conducere a DNA, de mai multe ONG-uri, dar și de exponenții politici ai acestor mișcări – USR.
După ce primul șef al SIIJ, procurorul Gheorghe Stan, a fost numit de Parlament în funcția de judecător la Curtea Constituțională, Secția a rămas, o bună perioadă, fără șef. Asta, deoarece Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a putut să se întrunească, în cvorum, timp de mai multe luni, ca urmare a unei acțiuni concertate a Secției de Procurori, dar și a unor judecători membri, adversari ai SIIJ. Adina Florea, cea care a candidat pentru această funcție, a renunțat, în cele din urmă.
În regim de avarie
SIIJ a fost paralizată administrativ și de către fostul procuror general al României Augustin Lazăr, care a încercat să infirme unele dintre soluțiile adoptate de fosta conducere a Secției. Apoi, a existat conflictul de competență dintre SIIJ și Secția Judiciară din Parchetul General, cu privire la atribuțiile de reprezentare în instanță a cauzelor instrumentate de SIIJ.
Cu un număr redus la maximum de procurori, Secția a funcționat în regim de avarie, cu un volum de dosare extrem de mare de soluționat. Este vorba despre multe dosare preluate de la fostul Serviciu specializat pe magistrați de la DNA, dar și despre dosare noi deschise fie la sesizarea unor justițiabili, fie prin sesizare din oficiu.
Obiectiv în fiecare program de guvernare
În paralel, SIIJ a făcut obiectul unui puhoi de proiecte de desființare, inițiate fie de parlamentari, fie de Guvern. Practic, primul Executiv PNL condus de Ludovic Orban a avut în programul de guvernare trecut ca obiectiv desființarea SIIJ. Al doilea Guvern Orban, la fel. Când a fost instalat Florin Cîțu, s-a întâmplat același lucru. Iar Dacian Cioloș a depus la Parlament, în toamna anului trecut, un program de guvernare care conținea aceeași măsură. Chiar și Nicolae Ciucă a prezentat Legislativului măsura aceasta, odată cu preluarea guvernării.
Ministerul Justiției a inițiat nu mai puțin de trei proiecte de lege vizând desființarea SIIJ. Primul, în ianuarie 2020, al doilea în ianuarie 2021, apoi în ianuarie 2022, acesta din urmă fiind și cel care a intrat în vigoare.
De asemenea, SIIJ a făcut obiectul a mai multor dosare la Curtea Constituțională, toate respinse, precum și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Dosarul Kovesi trebuia finalizat până la 1 aprilie
Unul dintre dosarele soluționate de SIIJ, care vor trebui să fie preluate de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, este cel al fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, pusă sub acuzare și sub control judiciar, în anul 2019, pentru luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu. Este vorba despre dosarul privind extrădarea de la Jakarta a fostului președinte al FNI Nicolae Popa.
În luna ianuarie a acestui an, pentru a doua oară, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus procurorilor SIIJ să soluționeze acest dosar până în data de 1 aprilie 2022.
Și anul trecut, Kovesi a cerut urgentarea cercetărilor, iar instanţa supremă a dispus finalizarea acestora până la 1 aprilie 2021. Ancheta nu a fost terminată în termenul stabilit de judecători, iar Kovesi a revenit cu o nouă solicitare la ÎCCJ.
Ancheta privind fraudele de la Sectorul 1, nesoluționată
Al doilea dosar cu rezonanță rămas nesoluționat de SIIJ până la desființare este cel al fraudei electorale pentru alegerile de la Sectorul 1. Procurorul anchetator, Sorin Iașinovschi, cel care a început, încă din 2020, urmărirea penală in rem, a dispus nu mai puțin de 166 de disjungeri.
Dosarul a plecat de la imaginile apărute în spațiul public cu modul în care au fost manevrați sacii cu voturi pentru Primăria Sectorului 1.
Spre deosebire de dosarul „Kovesi”, conform legii de desființare a SIIJ, acest dosar ar urma să fie, cel mai probabil, preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care va trebui să propună, iar CSM să numească, doi procurori desemnați pentru a-l instrumenta. Cauza îl vizează pe procurorul Bogdan Sprîncu, cel care a condus Biroul Electoral al Sectorului 1, la alegerile locale din septembrie 2020.
O altă speță, anchetatorii de la Caracal
O altă cauză instrumentată de SIIJ, despre a cărei soartă nu se mai știe nimic, este dosarul „Caracal”, partea care a vizat modul în care procurorul Cristian Popescu a decis să nu acționeze, în noapte teribilă a dispariției Alexandrei Măceșanu, victima lui Gheorghe Dincă, în 2019.
SIIJ a început în acest dosar urmărirea penală pentru abuz în serviciu, fiind audiați mai mulți polițiști și procurori.
Dosarul era instrumentat, la acel moment, de procuroarea Mihaela Iorga Moraru, cea care a intrat în conflict cu Laura Kovesi, în vara anului 2017, și pe care a reușit să o învingă în instanță.