După ce au scăpat de pușcărie în primul dosar „Microsoft”, în care au fost deja condamnați Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu și Gheorghe Ștefan, iniţiatorii grupării, Claudiu Florică și Dinu Pescariu, ar putea avea o nouă șansă de a fi „albiți” și în ultimul dosar „Microsoft”, în care au fost puși sub acuzare de DNA şi trimişi în judecată. Asta, nu pentru că s-ar aplica, a doua oară, prevederea din Codul de Procedură Penală, referitoare la impunitate, ci pentru că acuzațiile ce le sunt aduse în această nouă speță nu-și mai pot produce efectele juridice, articolul referitor la abuzul în serviciu nefiind pus în acord cu Decizia Curții Constituționale din iunie 2016. Florică și Pescariu au fost, în luna aprilie, deferiți instanţei de judecată pentru instigare la abuz în serviciu. CCR a emis, la începutul acestei luni, o nouă Decizie, prin care arată că Parlamentul și Guvernul au obligația de a impune prag valoric și să definească intensitatea vătămării în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, până la operarea acestor modificări articolul 297 Cod Penal nemaiexistând, de facto, ca infracțiune în legea penală. Iar asta nu este singura lovitură primită de DNA de la CCR. Curtea a constatat neconstituționalitatea infracțiunii de tentativă la abuz în serviciu, din Legea 78/2000, astfel încât dosare precum cel al primarului Municipiului Brașov, George Scripcaru, rămânând fără obiect.
Prin opoziția sistematică a instituției conduse de Laura Codruţa Kovesi ca Parlamentul sau Guvernul să opereze modificările articolului 297 Cod Penal, declarat neconstituțional în forma existentă, la această oră, în lege, acuzațiile pe care DNA le-a adus inițiatorilor rețelei infracționale „Microsoft” risă să devină nule.
Foc de paie, stins cu apă de ploaie
În 10 aprilie 2017, DNA a anunțat, cu fast, punerea în mișcare a acțiunii penale și instituirea măsurii controlului judiciar, împotriva fostului director general al Direcției Generale pentru Politici și Programe Informaționale din cadrul Ministerului Comunicațiilor, Andrei Săvulescu, și a consilierului asistent, pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. În același dosar, s-au instituit măsuri similare și în ceea ce-i privește pe controversații afaceriști Dinu Pescariu și Claudiu Florică, reprezentanți de drept ai companiei D.Con-Net AG, pentru instigare la infracțiunea de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, alături de directorul general al Microsoft România SRL, Călin Tatomir, acuzat de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu.
Acuzațiile sunt aduse în dosarul Microsoft II și vin după ce Claudiu Florică și Dinu Pescariu au beneficiat de impunitate în dosarul „Microsoft I”, ca urmare a denunțurilor făcute împotriva lui Dorin Cocoș, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru, zis „Niro”, sau a lui Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”, aceștia fiind, deja, condamnați definitiv.
Toate aceste acuzații aduse de DNA riscă să se transforme, din nou, în apă de ploaie pentru Dinu Pescariu și Claudiu Florică, Asta, deoarece Curtea Constituțională a pronunţat, în ultimele 12 luni, nu mai puțin de două decizii în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu, în forma reglementată, în prezent, în Codul Penal. Este vorba despre Decizia nr. 405 din 2016, prin care judecătorii au decis, în mod definitiv și obligatoriu, că prevederile articolului 297 Cod Penal sunt constituționale numai în măsura în care termenul din lege „în mod defectuos” este înlocuit cu „a încălcat o lege”, iar infracțiunea este prevăzută cu un anumit prag valoric al pagubei produse sau este definită intensitatea vătămării unor drepturi legitime prin săvârșirea acestei infracțiuni.
Ei bine, Decizia CCR de anul trecut nu a fost transpusă, nici la această oră, în practică, având în vedere, mai ales, opoziția făcută de DNA și de Parchetul General față de OUG 13/2017, care modifica articolul 297 Cod Penal exact în sensul celor decise de judecătorii Curții, dar și ca urmare a protestelor de stradă de la începutul acestui an.
În data de 6 iunie 2017, Curtea Constituțională s-a pronunțat, pentru a doua oară, pe marginea acestui subiect și, prin Decizia nr. 392/2017, CCR a scris negru pe alb că: „Decizia prin care Curtea, în exercitarea controlului concret, a posteriori, admite sesizarea de neconstituționalitate este obligatorie și produce efecte «erga omnes», determinând obligația legiuitorului, potrivit art. 147 alineat 1 din Constituție, de a pune în acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Legii Fundamentale”. Curtea Constituțională precizează, fără echivoc, faptul că termenul în care trebuie îndeplinită obligația constituțională este de 45 de zile, „consecințele neproducerii sale fiind încetarea efectelor juridice a dispoziţiilor din legi sau ordonanțele constatate ca fiind neconstituționale, în vigoare la data efectuării controlului și suspendate de drept pe durata termenului neconstituțional”.
Legiuitorul are obligația să instituie prag valoric și gravitatea vătămării
Cu alte cuvinte, deși DNA cunoștea clar poziția CCR și faptul că articolul 297 Cod Penal, care incriminează abuzul în serviciu, nu își mai produce efecte juridice, din motive de nepunere în acord cu Constituția, a pus sub acuzare doi dintre denunţătorii din cel mai greu dosar al Direcției pentru săvârșirea acestei infracțiuni dezincriminate prin nepunerea în aplicare a prevederilor din decizia Curții. În ultima decizie, CCR reține că, în 8 iulie 2016, data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I, a Deciziei CCR nr. 405 din 15 iunie 2016, în sarcina legiuitorului primar sau delegat s-a născut obligația de a reglementa valoarea pragului și gravitatea vătămării rezultate din săvârșirea faptei de abuz în serviciu, cu aplicarea principiului „ultima ratio”. Curtea mai subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, particularitatea acestora fiind de natură să determine granița unor situații de incoerență și instabilitate, contrare securității raporturilor juridice în componența sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.
Prima albire a duoului Pescariu și Florică
Curtea Constituțională atrage, astfel, atenția asupra faptului că, la 45 de zile după publicarea Deciziei CCR nr. 405/ iunie 2016, infracțiunea de abuz în serviciu este dezincriminată sub toate aspectele sale, deoarece Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu a operat modificările legislative decise de CCR. Acest lucru se răsfrânge și asupra dosarului „Microsoft II”, creând o situație de-a dreptul incredibilă. Dinu Pescariu și Claudiu Florică, artizanii afacerii licențelor informatice, pot scăpa din nou de dosarul penal.
Prima dată, în 2015, cei doi au scăpat basma curată, după ce DNA a decis să emită o ordonanță de clasare în ceea ce-i privea, în dosarul „Microsoft I”, pentru infracţiuni de dare de mită și cumpărare de influență, ca urmare a denunțurilor făcute. Odată cu ei, a mai scăpat și afaceristul Dragoș Stan. Atunci, Călin Nistor, adjunctul Laurei Codruţa Kovesi, încerca să justifice această situaţie, povestind unui site apropiat DNA că instituţia nu avea, la acel moment, date concrete legate de persoanele care au primit mită. „Din acest motiv, având în vedere denunțul lor și existența acelei clauze de impunitate, procurorul de caz a dispus scoaterea lor de sub urmărirea penală”, spunea Călin Nistor.
Alte dosare importante de abuz în serviciu, trimise de DNA în judecată, după anularea OUG 13. Protagoniști: Aristotel Căncescu, Ingrid Zaarour sau Cătălin Flutur
Ce alți reprezentanţi ai regimului Băsescu au șansa să scape
Și dosarul lui Florică și Pescariu nu este singurul demarat sau chiar finalizat de DNA după anularea OUG 13/2017. Din luna martie, DNA a trimis în judecată cel puțin alte trei dosare “grele” vizând infracțiunea de abuz în serviciu, la care se adaugă infracțiuni de complicitate sau de instigare la abuz în serviciu.
Unul dintre dosare este cel în care a fost trimis în judecată fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, acuzat, printre alte fapte de luare de mită, și de abuz în serviciu. În dosar, mai sunt acuzați de dare de mită și de complicitate la abuz în serviciu ex-consilierii județeni Sebastian Grapă, Gavril Matei, Gheorghe Claudiu Cornea, Adrian Sabin Neag, precum și alți funcționari. Dosarul a fost trimis de DNA la instanță în 21 iunie 2017.
În 30 martie, DNA a trimis în judecată un nou dosar ANRP. Aici, fosta șefă a instituţiei, Ingrid Zaarour, dar și Ingrid Mocanu, Remus Baciu, Marko Attila, Theodor Cătălin Nicolescu și Constantin Canangiu, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au fost deferiţi instanței pentru abuz în serviciu, Mai mult, doi evaluatori, Gheirghe Vișoiu și Doina Tudosie, au fost trimiși în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu.
Lucrurile nu s-au oprit, însă, aici. La data de 4 mai 2017, DNA a anunţat trimiterea în judecată a dosarului în care Cătălin Flutur, fost primar PDL de Botoșani, actual edil din partea PNL, a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu în formă continuată. Adriana Răiceanu, fost director executiv în primărie, Constantin Puiu Cezar, fost șef al Serviciului Patrimoniu, Mihaela Gintineac, jurist, și Ioan Apostu, fost secretar al Primăriei Botoșani, au fost trimiși în judecată, în același dosar, pentru complicitate la abuz în serviciu.
CCR a dat aviz de neconstituționalitate și pentru infracțiunea de tentativă la abuz în serviciu, unul dintre capetele de acuzare aduse edilului Brașovului, George Scripcaru
O nouă lovitură pentru DNA: tentativa la abuz în serviciu, neconstituţională
După Decizia CCR din 6 iunie, DNA mai primește o lovitură năprasnică. În 22 iunie, plenul CCR a luat în discuție excepția de neconstituționalitate a articolului 15 din Legea nr. 78/2000 (lLegea anticorupției), raportat la articolul 297 alineat 1 Cod Penal (cel care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu). Articolul 15 se referă la infracțiunea de tentativă la abuz în serviciu, care se pedepsește, potrivit Legii 78/2000, ca și abuzul în serviciu. CCR a decis, de asemenea, definitiv și obligatoriu, că modalitatea de reglementare a dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 78/2000 creează premisa normativă necesară pentru ca aplicarea acesteia să implice recurgerea la procedee arbitrare, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Cu alte cuvinte, tentativa de abuz în serviciu este neconstituțională ca și reglementare care atrage răspunderea penală.
Un dosar celebru instrumentat vizează fix această infracțiune de tentativă la abuz în serviciu și îl are drept protagonist pe primarul Municipiului Brașov, George Scripcaru, trimis în judecată de DNA în 16 februarie 2016.