Deși guvernanții și-au dat seama că e greșită măsura, în loc să-i aducă modificări în Parlament sau s-o abroge, au preferat s-o ignore. Astfel, prețul lemnelor de foc e plafonat doar teoretic la 400 de lei pe metru cub, dar se vinde de două ori mai scump, dacă se mai găsește. Mulți preferă să nu mai vândă, pentru că legea nu poate fi respectată, prețul real al lemnului fiind plafonat fără costurile cu procesarea și cu transportul.
Legea care ar fi trebuit să ajute o mare parte din populația României să se încălzească în această iarnă cu lemne, în mediul rural, zace în Camera Deputaților de aproape trei săptămâni, după ce a trecut tacit de Senat. Politicienii nu au găsit nicio soluție, iar acum așteaptă vacanța de iarnă, pentru a nu mai face nimic. „Nu aduc amendamente și nu o votează în Camera Deputaților pentru că nu au apucat să o discute în coaliția de guvernare. Spun că au avut probleme mai importante legate de energie, pensii și altele. Inițiatorul OUG 134 e Ministerul Mediului, care nu a luat în calcul multe probleme din teren. A trecut o lună de când și-au dat seama că e inaplicabilă și puteau să o modifice în orice fel sau s-o abroge, dar n-au făcut nimic. Pur și simplu nu au luat-o în dezbatere. De Senat a trecut prin aprobare tacită. S-au făcut trei ședințe dar nu a reieșit nicio propunere, deși toată lumea a fost de acord că e inaplicabilă. Au făcut o prostie, dar de ce o lasă în continuare în vigoare, ca să blocheze piața? Cei care mai vând lemne de foc dau factură cu 400 de lei, prețul plafonat al lemnului, și separat prețurile pentru tăiere, procesare, transport. Alternativa, adică peleții și brichetele aproape nu mai există. Oamenii sunt disperați”, a explicat, pentru Jurnalul, Cătălin Tobescu, președintele Asociației Prolemn, a proprietarilor de păduri din România.
Primele măsuri contraproductive
În acest moment sunt 3,5 milioane de gospodării care au încălzire pe bază de lemne. Strategia energetică anterioară anului 2022 presupunea trecerea treptată la sisteme de încălzire pe gaz, dar în actualul context al războiului din Ucraina s-a modificat strategia europeană, România rămânând la vechea formulă, care devine inaplicabilă. Chiar și dacă s-ar fi făcut această trecere, nu luase nimeni în calcul 2022 sau 2023 pentru renunțarea totală la lemnele de foc, ci se presupunea că vor trece maximum 200.000 de gospodării din 3,5 milioane la centrale pe gaz, cu investiții de un miliard de euro, până în 2030. Mai sunt și instituții publice care se încălzesc tot cu lemne, adică școli, grădinițe, primării, secții de poliție, gări etc. Astfel, o mare parte din populația României are acum dificultăți cu încălzirea, chiar în plină criză energetică la nivel mondial. Iar Guvernul și Parlamentul nu au nicio soluție, dar nici nu iau în dezbatere soluțiile propuse de specialiștii din această piață.
Trebuiau să-și dea seama de la început cei care au inițiat OUG 134/2022 că nu poate fi cumpărat lemnul de foc la 400 lei metrul cub, dacă prețurile de pornire la licitațiile de lemn pe picior sunt la acest preț, dar mai trebuie să se adauge TVA, tăiere, procesare, depozitare, transport. Așa s-a ajuns la o situație mult mai gravă decât în perioada verii, pentru că a scăzut semnificativ și volumul de lemn de foc din piață, activitatea economică devenind ineficientă. Tocmai plafonarea prețurilor lemnului de foc a condus la această criză de aprovizionare a populației și la o scădere dramatică a producției în industria lemnului, de 16% în septembrie 2022, față de septembrie 2021, după ce s-au închis capacități mari de producție.
Au dispărut peleții și brichetele
În continuare scade volumul oferit la licitațiile principale de către RNP - Romsilva, iar prețurile de pornire la licitații sunt duble față de cele de referință, astfel amplificându-se blocajul aplicării amenajamentelor silvice în procedura de evaluare de mediu. „Măsurile corecte sunt cele care au în vedere eliminarea blocajelor și asigurarea necesarului de lemn în piață. Într-un mod de neînțeles, deși plafonarea prețurilor lemnului de foc, peleților și brichetelor s-a dovedit imediat o măsură artificială, care a condus la dispariția acestor produse din comerțul modern, în plin sezon de aprovizionare a populației pentru sezonul de toamnă-iarnă, ordonanța de urgență care a introdus această plafonare nu a fost modificată, produce aceleași efecte și în prezent”, mai explică Tobescu.
Intrată în vigoare pe 5 octombrie, ordonanța a fost aprobată tacit de Senat, după mai mult de o lună de indecizie politică și a fost transmisă la Camera Deputaților, unde nu a intrat încă în dezbatere la comisiile de specialitate, la trei săptămâni de la această transmitere.
Cât de mult rău a făcut ordonanța
Efectele acestui blocaj artificial au fost multiple: lipsa produselor din oferta retailerilor; creșterea prețurilor prin facturarea separată de către retaileri a lemnului de foc și serviciilor de tăiere, despicare, paletizare, distribuție; apariția unor prețuri speculative, în condițiile deficitului de ofertă; lipsa ofertei de lemn de foc cu proveniență legală a creat piață pentru lemnul provenit din tăieri ilegale. Dar dezbaterile nu au atins fondul problemei. Deși în piață nu este suficient lemn, RNP - Romsilva reduce în continuare volumele ofertate și va crește prețurile.
„În condițiile unei oferte de lemn pe picior redusă cu 30% față de anii anteriori la licitațiile principale pentru producția anului 2022 organizate de RNP - Romsilva, prețurile medii de adjudecare au fost de 391 de lei/mc încă din primăvară, în creștere de 2,5 ori față de prețurile medii ale anului 2021. Deficitul de resursă de lemn a condus în mod artificial la prețuri mai mari cu 60-70% pentru lemnul industrial în România, față de prețurile pieței europene. De aceea, în 2022 am avut o contracție dramatică a producției în industria lemnului și închideri de capacități. Astfel, conform indicilor producției industriale comunicați de INS, producția în industria lemnului este de doar 88% pe primele 9 luni din 2022 comparativ cu 2021, iar în septembrie 2022 - de doar 84% față de anul 2021”, explică președintele Asociației Prolemn.
S-a creat un cerc vicios
Criza deficitului de resursă de lemn și prețurile exagerate induse de acest deficit au fost semnalate în mod repetat de către Asociația Industriei Lemnului - Prolemn încă din primăvara anului 2022, dar avertizările au fost ignorate de autorități, chiar dacă se putea observa de atunci închiderea unor capacități mari de producție. Criza de pe piața lemnului, care înseamnă deficit de aprovizionare atât pentru industria lemnului, cât și pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populației, a intrat în atenția autorităților abia în toamna anului 2022, dar în loc să se constate deficitul de pe piață, s-a intervenit artificial prin măsura contraproductivă a plafonării prețurilor lemnului de foc, peleților și brichetelor.
Mai mult, în loc să se corecteze cauzele care au condus la acest deficit, măsurile luate de autorități au agravat criza. Astfel, volumul oferit la licitațiile principale de către RNP - Romsilva pentru producția anului 2023 continuă să scadă, iar prețurile de pornire la licitație sunt în marja de 250-450 de lei/mc lemn pe picior. Aceste prețuri sunt adesea duble față de prețurile de referință stabilite chiar de RNP - Romsilva.
„Practic, RNP - Romsilva aliniază prețurile de pornire la licitație la actualele prețuri de criză din piață, în loc să le alinieze la prețurile de referință care au fundamente economice solide pe termen lung. Prețurile de pornire la licitație pot fi verificate pe site-ul RNP - Romsilva. Cum ar putea lemnul de foc să fie pus în piață cu 400 de lei/mc după cheltuieli de exploatare, transport în depozit primar, sortare, tăiere, transport la un retailer 100-300 km, depozitare și distribuție, dacă licitațiile pornesc de la prețul de 250-400 de lei/mc lemn pe picior? Administrarea pădurilor este blocată administrativ”, mai spune Tobescu. În 2022 deficitul de resursă a fost cauzat și de blocarea administrării a minimum 10 % din suprafața pădurilor României, prin blocarea aplicării amenajamentelor silvice prin procedura de evaluare de mediu.
Ocoale silvice blocate prin măsurile greșite
Ocoalele silvice Padeș și Tismana, din nordul județului Mehedinți, sunt blocate în procedura de evaluare de mediu, cu efect în nerecoltarea unui volum de 70.000 mc de masă lemnoasă. Acest blocaj afectează direct aprovizionarea întregii zone Baia de Aramă, peste 25.000 de locuitori. La nivel național, sunt blocate 34 de ocoale din structura RNP - Romsilva, din totalul celor aproximativ 315 ocoale silvice. În foarte multe cazuri, procedura de evaluare de mediu durează între 8 luni și 2 ani, cu „recorduri” și mai mari.
Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, se dorește a se reglementa revizuirea evaluării de mediu pentru cvasitotalitatea amenajamentelor silvice, inclusiv, retroactiv, celor care se aplică de 5-10 ani, care au parcurs o procedură legală de avizare de mediu și sunt aprobate prin ordin de ministru. Revizuirea retroactivă a unor acte administrative legal emise (avize de mediu) a fost respinsă de instanțele juridice din România, prin suspendarea aplicării unor ordine de ministru care au încercat să reglementeze în mod similar (ordinele de ministru 1945, 1946 și 1947). „Formulările din această ordonanță de urgență au ca efect ca pentru cel puțin 70% din amenajamentele silvice din fondul forestier național să nu se știe dacă sunt aplicabile sau nu, dacă titularii acestora vor putea sau nu să recolteze legal lemn de pe aceste suprafețe, pentru necesarul de lemn de foc sau pentru prelucrare industrială. Practic recoltarea masei lemnoase se va face doar derogatoriu, limitat, cu efect în amplificarea deficitului de resursă de pe piața lemnului. Pădurile României sunt în creștere, dar nu avem lemn”, explică președintele Prolemn.
Criza de resursă de pe piața lemnului este provocată artificial, prin măsuri administrative contraproductive. Inventarul Forestier Național arată că dispunem de o suprafață a pădurilor în creștere, un stoc de masă lemnoasă pe picior de 2,3 miliarde metri cubi și o acumulare medie anuală netă de 26 de milioane mc de lemn nerecoltat.
Plafonarea prețurilor lemnului de foc a generat dublarea prețurilor de pornire la licitație față de prețurile de referință proprii calculate pe fundamente economice. Blocajele administrative au adâncit criza lemnului și au crescut mai mult prețurile.