Cele mai multe păduri au fost distruse de foc din cauza celor care nu au ținut cont de fenomenele atmosferice care pot extinde flăcările, iar o intervenție a pompierilor pentru a stinge un astfel de incendiu durează mai multe zile, uneori ajungându-se la un dezastru. Dar nu au ars doar păduri, ci și casele oamenilor, aflate în apropierea focurilor necontrolate. În județul Dâmbovița ard din nou hectare întregi de vegetație, din cauza neglijenței, iar pompierii au lansat un mesaj disperat.
Pompierii din județul Dâmbovița au intervenit, ieri, în mai multe localități, pentru stingerea unor incendii de vegetație uscată, la Niculești, Mătăsaru, Costeștii din Deal, Filipesti de Pădure, Tărtășești, Fieni și Conțești. Suprafața de teren afectată de foc depășește 15.000 mp, conform ISU Dâmbovița. Reprezentanții ISU au explicat aceste incendii prin faptul că încălzirea vremii îi determină pe oameni să iasă la curățenie pe terenurile pe care le dețin, dar nu țin cont de condițiile atmosferice, atunci când ard frunzele uscate sau crengile, după ce curăță pomii. „Situația a devenit îngrijorătoare, pentru că acest tip de incendii sunt periculoase pentru forțele de intervenție, cetățeni și mediul înconjurător. Peste 330 de pompieri cu 82 de autospeciale de intervenție au fost angrenați în luna ianuarie pentru a limita propagarea flăcărilor la locuințele cetățenilor ori pădurile din apropiere sau instalații electrice, de gaze ori tehnologice. De la începutul anului și până astăzi 74 de incendii vegetație au mistuit o suprafață de peste 73 de hectare de teren în județul Dâmbovița. Statistic, acestea reprezintă 2,55 de incendii de vegetație pe zi, fiind angrenate 2,82 de autospeciale pe zi și 4,12 pompieri pe intervenție care au acționat pentru stingere”, spun reprezentanții ISU Dâmbovița. De multe ori, focul s-a extins la pădurile din vecinătatea proprietăților, dar și la case, mai ales atunci când vântul s-a intensificat.
Igienizarea terenurilor agricole e reglementată
Astfel de intervenții ale pompierilor presupun eforturi foarte mari, dar și costuri uriașe, iar uneori lipsește sursa de apă, pentru stingerea focului. Metodele de igienizare nu sunt interzise, dar sunt reglementate, numai că sunt puțini cei care țin cont de reguli sau de legislație. „Din pricina degajărilor mari de fum, acest gen de incendii pot afecta traficul rutier sau feroviar și există posibilitatea de producere a unor adevărate tragedii. Pentru a evita producerea unor astfel de evenimente, este important să le prevenim, respectând prevederile legale privind arderile de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale rezultate în urma întreţinerii, curăţeniei terenurilor agricole. Arderea vegetaţiei uscate, miriştilor şi a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură excepţională în cazuri de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici, conform standardelor privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC 6.2)”, explică reprezentanții ISU. Conform Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 352/2015, incendierea vegetației uscate se poate face „numai cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi după informarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu respectarea reglementărilor privind utilizarea focului deschis conform Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 605/579/2008, precum şi Ordinului MAI nr. 163/2007”.
Pandemia a provocat mai multe dezastre
Anul 2020 a fost unul cu record absolut la incendii de vegetație, pentru că mulți dintre cei care au stat acasă și-au găsit activități în aer liber, pe terenurile pe care le dețin. Au fost distruse din cauza neglijenței lor peste 5.150 de hectare de teren, din care 4.736 de hectare în pădure, în urma a 584 de incendii. A fost anul cu cea mai mare suprafață incendiată după 2012, a doua ca mărime din ultimii 34 de ani, valoarea estimată a prejudiciilor ajungând la peste 206.000 de euro. Anual se produc astfel de incendii, ce par de neoprit, în ciuda avertismentelor repetate ale pompierilor. Din 1986 până în 2020, cele mai numeroase incendii de pădure au fost înregistrate în 2012, când au ars aproximativ 7.000 de hectare, în urma a 900 de incendii. În medie, în România ard în jur de 1.800 de hectare de pădure pe an și se produc circa 300 de incendii de vegetație. Dar nu este România singura țară în care se produc astfel de dezastre. Statisticile arată că în topul țărilor cu cele mai multe incendii de vegetație (provocate din aceleași motive) este Spania, cu aproximativ 66.000 de hectare de pădure incendiate anual, și Portugalia, cu circa 67.100 de hectare, iar în țara vecină Bulgaria ard circa 5.200 de hectare de pădure în fiecare an.
Nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea arderilor de vegetație uscată atrage după sine aplicarea de sancțiuni contravenționale. De asemenea, incendierile din ariile protejate constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an.