Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La o lună și jumătate distanță, Guvernul nu a reușit să achiziționeze, așa cum chiar el s-a obligat, prin OUG, aceste produse pe care să le distribuie persoanelor defavorizate, care nu și le pot procura singure. Contractul, atribuit cu o întârziere de 45 de zile, unor offshore-uri cipriote controlate de o familie de afaceriști imobiliari canadieni, de către Ministerul Sănătății, a fost contestat la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Contestatoare este o companie al cărui acționariat face parte din grupul de afaceri care gravitează în jurul scandalului instrumentat de DNA, referitor la faptele de corupție în care este implicat fostul director general al CN Unifarm SA, Adrian Ionel, iar până la soluționarea litigiului, măștile nu pot intra în posesia Guvernului și, de aici, mai departe către primării, de unde să ajungă, în cele din urmă, la beneficiarii finali. În paralel, însă, Guvernul Orban a decis să atace la Curtea Constituțională Legea adoptată de Parlament, care stabilește, prin voința Legislativului, acordarea a câte 30 de măști lunar pentru persoanele aflate în dificultate, măști care să fie certificate UE și, preponderent, fabricate de producători autohtoni. Epopeea măștilor pe care statul este obligat să le acorde persoanelor vulnerabile, obligate, la rândul lor, să le poarte pare a fi desprinsă dintr-un film prost, derulat în nu mai puțin de nouă pași.
Primul pas al acestei povești incredibile s-a consumat în data de 22 aprilie 2020, când, în România, exista încă starea de urgență. Atunci, președintele Klaus Iohannis a apărut, într-una dintre binecunoscutele declarații de presă, cu mască chirurgicală pe față, spunând: “Dragi români, așa vom atrăta, după 15 mai, în spațiile publice închise și atunci când folosim transportul public în comun”. “Am decis, azi, că, după 15 mai, toată lumea va fi obligată să poarte măști de protecție în spațiile publice închise și în mijloacele de transport în comun. Această măsură nu este limitată în timp și vom putea renunța la purtarea măștii poate la anul, atunci când această pandemie va fi sub control și nu mai există riscul infectării”, adăuga președintele.
Pasul al doilea a demarat în data de 11 mai, cu patru zile înainte de expirarea stării de urgență, când Guvernul condus de Ludovic Orban a elaborat proiectul de lege privitor la posibilitatea instituirii stării de alertă, după ce Curtea Constituțională a admis o sesizare a Avocatului Poporului, decizând că singurul act existent în vigoare, până la acel moment, prin care se putea declara starea de alertă, respectiv OUG 21/2004, este constituțional doar în măsura în care nu afectează drepturile și libertățile fundamentale. Ei bine, în acest proiect de lege elaborat de Guvern se stabilește obligativitatea purtării măștii de protecție, pe durata stării de alertă, în spațiile publice închise, în spațiile comerciale, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Proiecul a devenit, pe 18 mai 2020, Legea 55/2020, adoptată de Parlament, publicată în Monitorul Oficial al României și promulgată de președinte.
Procedura de cumpărare, demarată cu întârziere
Pasul al treilea al filmului “Masca” a avut loc în data de 21 mai 2020, la șase zile după ce a fost declarată starea de alertă. Se ridicase, pe bună dreptate, problema imposibilității achiziționării măștilor obligatorii de către persoanele vulnerabile din punct de vedere financiar. Astfel, Executivul emite o ordonanță de urgență prin care Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și a Municipiului București, este obligat să acorde autorităților administrației publice locale necesarul de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate. Guvernul și-a luat, astfel, angajamentul, prin act normativ, să acopere necesarul pentru 2.300.000 persoane, pentru următoarele două luni (iunie și iulie), de care să beneficieze fiecare persoană eligibilă. Mai exact, fiecare persoană vulnerabilă ar fi urmat să primească câte 50 de măști, pentru 60 de zile.
Pasul al patrulea a fost acela că, în data de 29 mai, Ministerul Sănătății publică invitația de participare a agenților economici care doresc să furnizeze măști. Între 90 de milioane și 115 milioane de bucăți. Cu o valoare de la 151,2 la 193,2 milioane de lei fără TVA. Al cincilea pas – pe 6 iunie 2020 s-a anulat achiziția cu totul, deoarece autoritatea contractantă a decis că niciunul dintre agenții economici care au depus oferte nu s-a calificat să meargă mai departe. Drept pentru care, în data de 6 iunie, Ministerul Sănătății a publicat un nou anunț cu privire la invitația de participare la achiziția de măști chirurgicale, fără licitație, prin atribuire directă, criteriile de atribuire rămânând identice cu cele prevăzute în anunțul din data de 29 mai.
Parlamentul a impus măști conforme cu standardele UE
Al șaselea pas este făcut de Parlament, în data de 10 iunie, pe fondul tergiversării Guvernului în privința achiziționării acestor măști, dar mai ales pentru acoperirea unor lacune cu privire la aceste produse. Concret, Legislativul a adoptat Legea privid acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul COVID-19, act normativ care stabilește că se acordă, cu titlu gratuit, un set de 30 de măști de protecție, lunar, pentru persoanele beneficiare de ajutorul social privind venitul minim garantat, pentru persoanele din familiile beneficiare ale alocației pentru susținerea familiei, pentru pensionarii din sistemul public de pensii ale căror venituri sunt de până la 1.000 de lei inclusiv, precum și pentru persoanele încadrate în grad de handicap care realizează venituri exclusiv din aceste prestații sociale.
Legea mai prevede că, în vederea asigurării protecției cetățenilor de pe teritoriul României, în actualul context epidemiologic determinat de răspândirea noului coronavirus, Ministerul Sănătății achiziționează, prin intermediul Companiei Naționale Unifarm SA, măștile de protecție, “conform standardelor europene în vigoare, preponderent de la producători interni”. Această mențiune nu se regăsește în ordonanța de urgență a Guvernului Orban referitoare la achiziția de măști pentru persoanele devaforizate. Legislativul a mai specificat în lege că bugetul necesar achiziționării și distribuției măștilor de protecție către populație se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
Deși legea fusese adoptată de Parlament, la data de 24 iunie 2020 – la o lună și 11 zile de la instituirea stării de alertă - Ministerul Sănătății a atribuit contractul referitoar la măști, achiziționate în baza ordonanței de urgență. “Jurnalul” a dezvăluit, la finalul unii trecute, că societatea care a câștigat contractul este SC Naguma Medical Supply SRL, deținută de două offshore-uri cipriote, cu sediul la aceeași adresă, în Nicosia – Benevo Holdings Limited și Drouf Holdings Limited, ambele reprezentate de cătățeanul canadian Danny Topolinski. Compania se ocupă cu afaceri imobiliare și face parte din grupul InteRo, alături de companiile Tanher Property, Tabori Property sau Aversa Manufacturing SRL, grup controlat de cetățeanul canadian Danny Topolinski.
De remarcat este faptul că, în 9 aprilie 2020, Naguma Medical Supply SRL anunța importul a 90 de milioane de măști, din China. Este cantitatea identică cu cea minimă anunțată că se dorește a fi achiziționată de către Ministerul Sănătății. Iar proveniența lor este China, nu UE sau de producție internă, așa cum prevede legea adoptată de Parlament.
Achiziția, contestată la CNSC
Achiziția nu este finalizată, deoarece atribuirea contractului a fost contestată, la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, de către unul dintre participantii la procedură. Acesta este al optulea pas al epopeei. Mai exact, compania SC Best Achiziții SRL a depus la CNSC contestația cu numărul 25678/2020, cerând anularea deciziei de atribuire a contractului Ministerului Sănătății către SC Naguma Medical Supply SRL. Contestația face obiectul Dosarului nr. 1271/2020, aflat în lucru la Completul 9 al Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor.
Ei bine, de la Oficiul Național al Registrului Comerțului aflăm că societatea contestatoare, SC Best Achiziții SRL, a fost înființată în anul 2014, cu obiect de activitate “consultanță pentru afaceri și management”, de Mihaela Neagu și Antonio Marius Dobre.
“Jurnalul” a dezvăluit, în urmă cu câțiva ani, că Mihaela Neagu, fondatoarea SC Best Achiziții SRL, se afla în relaţii apropiate cu fostul ministru PDL al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi. Amma General Store SRL, o altă firmă a Mihaelei Neagu, a luat în administrare hotelul şi restaurantul de la Clubul Sportiv Olimpia şi a primit sub contract şi cantina de la Biblioteca Centrală Universitară. Amma General Store s-a înfiinţat în decembrie 2009, cu doi acţionari. Fără niciun angajat, în câteva luni a închiriat într-un mod surprinzător de rapid restaurantul şi hotelul Clubului Sportiv Olimpia Bucureşti, aflat în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret. Contractul dintre baza sportivă şi Amma era pe 15 ani, chiriaşul plătind utilităţile şi o sumă de 4.000 de euro pe lună. În schimb, clubul „i-a cerut” firmei să-i asigure zilnic, pentru sportivi, 80 la sută din locurile de la mese şi din spaţiile de cazare.
Revenind la SC Best Achiziții SRL, aflăm că, în anul 2016, Mihaela Neagu devine asociat unic, pentru ca, doi ani mai târziu, să-l coopteze pe omul de afaceri Alexandru Vlad Mihai Cristescu. Acesta din urmă preia 90 la sută din capitalul social. După care devine asociat unic. În luna aprilie a anului curent SC Best Achiziții SRL își completează obiectul de activitate cu “comerțul cu amănuntul al produselor farmaceutice, medicale și ortopedice”.
Contestatorul, asociat cu partenerii de afaceri ai companiei din scandalul Unifarm
Iar lucrurile devin și mai interesante, aflând că noul patron al SC Best Achiziții SR, Alexandru Vlad Mihai Cristescu, este asociat în cadrul companiei de pază SC Akyle Security SRL, societate controlată de fostul viceprimar general PDL, Robert Constantin Ionescu, dar și de Constantin Pitcovici, tatăl fostului ofițer DGA, Petru Pitcovici, condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul lui Puiu Popoviciu.
Luna trecută, dezvăluiam faptul că Robert Constantin Ionescu, partenerul de afaceri al patronului SC Best Achiziții SRL, este asociat în SC Global Eurobusiness Solutions SRL cu nimeni alta decât Simona Ciulavu, patroana firmei SC B.S.G. Business Select SRL, cea căreia fostul director general al Unifarm SA, Adrian Ionel, i-ar fi cerut șpagă, conform DNA, 760.000 de euro pentru atribuirea unui contract, în plină stare de urgență, pentru măști și combinezoane.
“Jurnalul” a mai dezvăluit faptul că Simona Ciulavu a fost arestată, în 2016, într-un dosar al Clanului Sportivilor, și condamnată la 1 ani și 8 luni cu suspendare. Între 2000 și 2009, Simona Ciulavu a lucrat la stat, iar după ieșirea din arest, s-a angajat direct la Primăria Capitalei, în perioada în care viceprimar era actualul premier, Ludovic Orban. Când Orban a devenit ministru al Transporturilor, în 2008, și Simona Ciulavu s-a angajat ca și consilier principal la Direcția de Monitorizare a Achizițiilor Publice din cadrul Ministerului Transporturilor.
Ultimul act, atacarea legii la Curtea Constituțională
Ultimul pas al epopeei “Masca” este jucat de Guvernul Orban. Cu achiziția blocată la CNSC, măștile pentru persoanele defavorizate, dar obligate prin lege să le poarte, mai au de așteptat. Cel puțin până la soluționarea contestației și, eventual, până la judecarea rezultatului CNSC în instanță.
În aceste condiții, pe data de 1 iulie, Guvernul României a decis să atace la Curtea Constituțională Legea adoptată de Parlament, în data de 10 iunie 2020, referitoare la acordarea de măști pentru protecția cetățenilor României de virusul COVID-19.
Executivul susține că, prin această lege, se impune o dublă reglementare a asigurării măștilor pentru persoanele vulnerabile, întrucât există emisă o ordonanță de urgență cu același scop. Numai că, așa cum am arătat mai sus, ordonanța nu obligă ca măștile achiziționate să fie conforme cu standardele UE și, eventual, produse în România.
Excepția de neconstituționalitate face obiectul dosarului CCR nr. 851AI/2020 și încă nu a primit un termen de judecată.
Starea de alertă, prelungită de Guvern la mijlocul lunii trecute, expiră în 15 iulie, iar măștile pentru persoanele vulnerabile, obligatorii de purtat, nu au ajuns încă la ele.