Acordul cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic a fost încheiat după cinci runde de negocieri prelungite conduse de ONU, care s-au încheiat sâmbătă la New York, la o zi după termenul inițial.
„Corabia a ajuns la țărm”, a anunțat președintele conferinței ONU, Rena Lee, după o ultimă zi de discuții maraton între negociatorii din peste 100 de țări.
Ultima rundă de negocieri, a treia într-un an, părea că s-ar putea încheia din nou fără succes.
Delegații au lucrat toată noaptea de vineri spre sâmbătă, certându-se pe teme politice sensibile, cum ar fi modul de împărțire a resurselor nou descoperite între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.
În multe privințe, liniile de fractură au fost similare cu cele de la conferința COP27 a ONU privind schimbările climatice din Egipt de la sfârșitul anului trecut, unde încrederea și solidaritatea dintre țările bogate și cele sărace au ajuns aproape de punctul de ruptură și au amenințat să deraieze întregul eveniment.
În acest context, obținerea unui acord reprezintă o piatră de hotar uriașă și potențial critică în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Marea liberă, sau părțile din ocean care nu sunt ape teritoriale, nu aparțin, din punct de vedere tehnic, nimănui.
Însă acestea sunt colosale, constituind 60% din oceanele Pământului și acoperind aproape jumătate din suprafața acestuia.
Ecosistemele oceanice mențin echilibrul planetei noastre, producând aproape jumătate din oxigenul de pe Pământ și absorbind o mare parte din dioxidul de carbon.
Dar ele sunt amenințate de poluare, exploatare și încălzire globală.
Tratatul plasează 30% din suprafața terestră și maritimă a lumii sub protecție până la sfârșitul anului 2030, un obiectiv cunoscut sub numele de „30 până la 30”.
Interesele economice au reprezentat un punct de conflict major pe parcursul ultimei runde de negocieri, țările în curs de dezvoltare solicitând o parte mai mare din prada „economiei albastre”, inclusiv transferul de tehnologie.
Un acord privind împărțirea beneficiilor „resurselor genetice marine” utilizate în industrii precum biotehnologia a rămas, de asemenea, un subiect de dispută până la sfârșit.
Greenpeace susține că 11 milioane de km pătrați (4,2 milioane de mile pătrate) de ocean trebuie să fie protejați în fiecare an până în 2030 pentru a atinge obiectivul.
„Țările trebuie să adopte în mod oficial tratatul și să îl ratifice cât mai repede posibil pentru a-l pune în vigoare, iar apoi să ofere sanctuarele oceanice complet protejate de care planeta noastră are nevoie”, a declarat Laura Meller, un activist al Greenpeace pentru campania privind oceanele, care a participat la discuții.
„Ceasul încă ticăie pentru a livra 30 de ani până la 30. Mai avem o jumătate de deceniu la dispoziție și nu ne putem mulțumi”.
(sursa: Mediafax)