Deși în România sunt sute de clădiri incluse în clasa I de risc seismic, programul pe 2021 prevede începerea reabilitării a numai 26 de clădiri de locuit multietajate incluse în această clasă. Mai mult, dintre acestea, doar la 12 clădiri sunt prevăzute lucrări de consolidare, la restul urmând să se realizeze doar lucrări de proiectare în vederea consolidării. Prin Legea bugetului de stat pe anul în curs au fost alocate Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației 50 de milioane de lei, din care să se asigure cu prioritate finanţarea reabilitării clădirilor incluse în clasa I de risc seismic. Chiar dacă suma alocată este mai mult decât dublu față de ce s-a alocat în ultimii aproape 30 de ani, ea este extrem de mică dacă ne gândim că programul de reabilitare seismică este mult întârziat și foarte multe clădiri se pot prăbuși în cazul unui cutremur similar cu cel care a zgâlțâit România în 1977. Și mai sugestivă devine importanța pe care o acordă Guvernul acestui program dacă vom compara cele 50 de milioane de lei cu cele 108 milioane de lei alocate, tot anul acesta, de către Executiv de la bugetul de stat în vederea construirii noului sediu al Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), cunoscută sub denumirea de „Doi și-un sfert”, serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, investiție despre care Jurnalul a scris recent.
În Monitorul Oficial a fost publicat programul de acțiuni pe acest an privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate. Numărul clădirilor care vor intra în acest program este însă mai mic decât cel de anul trecut, care a inclus 38 de clădiri. Deși Bucureștiul are cele mai multe clădiri incluse în clasa I de risc seismic, nicio clădire nu a fost introdusă anul acesta în planul național finanțat de la bugetul de stat. Conform prevederilor legale, construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în această clasă sunt finanțate cu prioritate prin programele anuale, dacă întrunesc cel puţin două din următoarele criterii:
- cuprind spaţii publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, având suprafaţa utilă totală de peste 50 mp, ocupate temporar/permanent;
- prezintă un regim de înălţime de la P+3 etaje şi minimum 10 apartamente;
- sunt amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur (ag), potrivit hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,15g.
Evaluarea seismică a clădirilor este depășită
Programele pentru reducerea riscului seismic din România se rezumă, în mare parte, la un singur program, cel reglementat de OG 20/1994 republicată, cu modificările și completările ulterioare. Acesta vizează exclusiv clădirile rezidențiale multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic. Cea mai amplă acţiune de evaluare a clădirilor din punct de vedere seismic a fost desfăşurată la începutul anilor 1990, când au fost expertizate circa 1.600. Ele au fost clasificate în funcţie de urgenţa consolidării (în 2 ani, 5 ani şi 10 ani) în U1, U2, U3, dar majoritatea nu au ajuns să fie consolidate nici astăzi. Între timp, nimeni nu mai știe numărul exact al clădirilor cu risc seismic. Dacă se va păstra actualul nivel de finanţare, autorităţile ar avea nevoie de 350 de ani doar pentru consolidarea clădirilor rezidenţiale incluse în clasa I de risc seismic, potrivit unui raport al Ministerului Dezvoltării.
Nimeni nu mai ştie însă astăzi câte clădiri ar fi în realitate susceptibile să se încadreze în clasa I de risc seismic, pentru că unele clădiri considerate cu risc scăzut la data expertizării, adică la începutul anilor 1990, au putut dezvolta în anii următori o creștere a riscului seismic, spun specialiştii.
Ultima evaluare: în Capitală sunt 852 de clădiri în pericol
Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă unui cutremur. Are peste două milioane de locuitori şi mii de clădiri vechi, localizate, în special, în zona centrală, în Centrul Vechi. Sunt clădiri care stau să cadă la cea mai uşoară tresărire a Pământului. Multe din aceste clădiri sunt ocupate ilegal de familii sărace. În alte clădiri sunt magazine, baruri şi cafenele şi toate sunt incluse în categoria urgenţelor maxime. Potrivit ultimei actualizări a listei clădirilor cu risc seismic, Bucureşti are 363 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, numărul lor fiind în creștere, conform datelor publicate pe site-ul Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Alte 373 de imobile sunt incluse în clasa a II-a de risc seismic (construcţii care sub efectul cutremurului pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă), iar în clasa a III-a (include clădirile care, sub efectul cutremurului, pot prezenta degradări structurale care nu afectează însă semnificativ siguranţa structurală) se află 116 clădiri. Deşi sute de clădiri au nevoie de consolidare, până acum doar 101 clădiri au trecut prin acest proces la nivelul Capitalei. La nivelul Bucureștiului sunt foarte multe clădiri construite în intervalul 1900-1940 care așteaptă să fie reabilitate, dar cele mai vechi sunt două clădiri situate pe Calea Moșilor. În cazul lor nu se știe cu precizie anul construcției, pe site-ul AMCCRS apărând doar mențiunea „înainte de 1880”.
612 apartamente numără cele 12 clădiri de locuințe unde vor începe anul acesta lucrări de reabilitare seismică, iar cele 14 clădiri unde sunt prevăzute doar lucrări de proiectare în vederea intervenției numără 970 de apartamente.
Bani puțini, dar nici aceștia cheltuiți
Potrivit unei analize realizate la sfârșitul anului trecut de Ministerul Dezvoltării, de la demararea programului de reabilitare a clădirilor incluse în clasa I de risc seismic, conform prevederilor OG 20/1994 se alocaseră de la bugetul de stat doar 20 de milioane de lei. Cu toate că nu este o sumă mare în raport cu nevoile, nici aceasta nu s-a cheltuit. Raportul releva că în ultimii ani mai puțin de 2% din bugetul alocat a fost efectiv cheltuit, ceea ce făcea ca de la demararea acestui program, la nivel naţional să fie reabilitate doar 26 de clădiri din grupa I de risc seismic (1.012 apartamente).
Extinderea facilităților financiare, doar în vorbe
Raportul citat vorbea despre necesitatea unei noi abordări pentru a impulsiona activitatea de reabilitare seismică a clădirilor. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, spunea că se impune acordarea unor facilităţi persoanelor care locuiesc în clădirile cu risc seismic ridicat, astfel încât să îşi poată permite să achite aceste lucrări. OG 20/1994 republicată a venit cu o serie de facilități fiscale, dar acestea sunt acordate doar proprietarilor din clădirile incluse în clasa I de risc seismic. Acestea sunt:
a) finanţarea integrală, din alocaţii bugetare, a proiectării lucrărilor de consolidare aferente locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice;
b) finanţarea integrală, din alocaţii bugetare, a execuţiei lucrărilor de consolidare aferente locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice;
c) restituirea în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe 25 de ani, a contravalorii execuţiei lucrărilor de consolidare finanţate din alocaţii bugetare;
d) exceptarea proprietarilor, persoane fizice, care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie de la plata ratelor lunare, pe perioadele în care realizează aceste venituri.
- scutirea de taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru lucrări de consolidare, precum și de taxa privind timbrul arhitecturii.
Pagube de miliarde de euro
Analizele efectuate indică faptul că riscul seismic, în sectorul locuințelor, este cel mai concentrat în partea de sud-est a României, afectând inclusiv municipiul București, care este cel mai populat oraș. Evaluările au evidențiat că pierderile economice probabile în sectorul locuințelor pot depăși 7 miliarde de euro pentru un scenariu în care cutremurul ar avea un interval mediu de recurență (IMR) de 100 de ani și 25 de miliarde de euro pentru un cutremur cu IMR=1.000 de ani. De asemenea, peste 100.000 de persoane ar putea fi afectate de scenariul de cutremur cu IMR=100 de ani şi de trei ori mai multe pot fi afectate de un scenariu de cutremur cu IMR=1.000 de ani.
Urmările cutremurului din 1977
Cutremurul din 1977 a provocat 1.578 de victime (90% dintre ele în București) și peste 11.300 de răniți, spitalizând aproape 2.400 de persoane și a lăsat peste 35.000 de familii fără adăpost. De asemenea, a deteriorat sau distrus 742.200 de unități de locuit (apartamente și case unifamiliale), peste 700.000 de unități de locuință necesitând reparații sau consolidări. Un raport al Băncii Mondiale din 1978 a arătat că, în urma cutremurului, costurile daunelor și pierderile de producție au ajuns la 2,05 miliarde de dolari.