x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Războiul pentru Palatul Cotroceni s-a mutat la BEC. Acuzații de eliminare a materialelor de propagandă electorală, la ordin

Războiul pentru Palatul Cotroceni s-a mutat la BEC. Acuzații de eliminare a materialelor de propagandă electorală, la ordin

de Ion Alexandru    |    22 Noi 2024   •   09:00
Războiul pentru Palatul Cotroceni s-a mutat la BEC. Acuzații de eliminare a materialelor de propagandă electorală, la ordin

Bătălia turului unu al alegerilor prezidențiale s-a mutat la Biroul Electoral Central, unde, în ultimele zile, au fost adoptate o serie de decizii controversate.

 După ce PNL a fost obligat să retragă din mediul online mai multe clipuri anti-PSD, BEC l-a obligat și pe independentul Călin Georgescu să elimine toate materialele de pe rețelele de socializare, publicate fără inserarea codului de identificare primit de la AEP. Nicolae Ciucă a simțit nevoia să sară în apărarea lui Georgescu, acuzând că, de fapt, decizia este un plan al PSD menit să-l ajute pe Simion să intre în turul al doilea. La Înalta Curte, urma să se judece o acțiune a Dianei Șoșoacă împotriva CCR și BEC, legată de neînregistrarea celei de-a doua candidaturi a sa. Dosarul nu s-a judecat, chiar dacă mai sunt două zile până la primul tur, instanța supremă alegând să-și decline competența în favoarea Tribunalului București.

Una dintre aceste hotărâri ale Biroului Electoral Central este Decizia 1811 D din 20 noiembrie, prin care a analizat contestația PNL împotriva unei decizii a Biroului Electoral al Sectorului 1, ca urmare a unei plângeri formulate de PSD Sectorul 1. Social-democrații au criticat faptul că Nicolae Ciucă, candidat PNL la alegerile prezidențiale, distribuie materiale de propagandă electorală audio-video „contrare ordinii publice” pe platformele Facebook, Instagram și TikTok, „care nu sunt permise de lege în perioada campaniei electorale pentru alegerea președintelui României din anul 2024, cu scopul de a influența alegătorii prin diseminarea unor informații false privind contracandidații săi”.

PSD susține că „prin materialul distribuit în mediul online în data de 16 noiembrie 2024, pe platformele Facebook, Instagram și TikTok, atât pe conturile candidatului, cât și pe cele ale PNL, se transmit informații false, de natură să discrediteze PSD și, mai mult, informația conține imagini cu protestele de la 10 august 2018 și simboluri comuniste cu care se asociază în mod nepermis PSD, cu scopul de a induce, prin imagini dramatice, un sentiment de teamă în rândul alegătorilor”. În plus, PSD susține că materialul criticat este unul defăimător, „care încalcă prevederile constituționale”. 

În 19 noiembrie, Biroul Electoral al Sectorului 1 a admis plângerea formulată de PSD, a dispus îndepărtarea materialelor de propagandă electorală audio-video de pe platformele Facebook, Instagram și TikTok și a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă în vederea luării măsurilor legale. PNL, care a contestat această decizie, a decis să își retragă acțiunea, astfel încât decizia inițială a rămas definitivă.

Lovitura codului de identificare

O altă decizie BEC, nr. 175 D din 20 noiembrie 2024, a scandalizat candidații. O persoană a sesizat Biroul Electoral Central în legătură cu faptul că prezidențiabilul Călin Georgescu, candidat la alegerile din 24 noiembrie, ca independent, „distribuie materiale de propagandă electorală pe o platformă de socializare care nu conțin codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă, așa cum stabilesc dispozițiile articolului 19 alineat 7 din Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din anul 2024”, solicitând BEC să dispună obligarea candidatului să retragă distribuirea materialului în discuție. 

Biroul Electoral Central susține că obligația indicării codului de identificare al partidului se referă la toate materialele de propagandă electorală, atât la cele din mediul online, cât și la cele în format tipărit. Ca atare, „se constată că materialele din mediul online care îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu” nu respectă această obligație. În acest sens, BEC a admis contestația formulată, a desființat decizia Biroului Electoral Județean Ilfov care respinsese, inițial,  plângerea, și a dispus „înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru președintele României din anul 2024, care nu conțin codul de identificare a mandatarului financiar”.

Ciucă, apărătorul lui Georgescu și Șoșoacă

Această decizie l-a nemulțumit pe liderul PNL, Nicolae Ciucă. Acesta a publicat, ieri, o postare pe contul său de socializare, în care afirmă că „PSD îl mai ajută o dată pe Simion, de data aceasta prin BEC. NU pot ei conspira cât putem noi vota. Etapa de la BEC a planului Hrebenciuc, după ce PSD a scos-o din cursă pe Diana Șoșoacă, pentru a-i face culoar lui Simion cu mâna CCR, astăzi, cu mâna BEC, PSD pune capac campaniei singurului candidat suveranist care-l amenință direct pe Simion, Călin Georgescu. Toate materialele pe care candidatul le-a difuzat online în campania electorală trebuie eliminate, iar acest lucru va servi doar lui Simion, PSD este dispus să facă orice pentru a-l duce pe Simion în turul 2!”.

Pentru că tot a venit vorba despre Șoșoacă, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 19 noiembrie 2024, a fost înregistrat un nou dosar, 2670/1/2024, înscris pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal. Diana Șoșoacă a chemat, astfel, în judecată Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea Constituțională și Biroul Electoral Central. Ea afirmă că nu i-a fost admisă depunerea celei de-a doua candidaturi la alegerile prezidențiale, în seara zilei în care CCR a decis eliminarea primei candidaturi. Șoșoacă este de părere că BEC și CCR i-au respins cea de-a doua candidatură înainte ca decizia CCR prin care a fost eliminată din cursa prezidențială să fie publicată în Monitorul Oficial al României. 

Teoretic, în drept se poate orice, astfel încât acțiunea Dianei Șoșoacă ar fi trebuit să fie judecată cu celeritate, înainte de primul tur de scrutin. Însă, în 20 noiembrie, ÎCCJ a decis să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția Civilă.

Orban a zis „adio” prezidențialelor, dar rămâne pe buletinul de vot, cu toate drepturile valabile

Cea mai spectaculoasă decizie a BEC este, însă, cea cu numărul 537C din 20 noiembrie, prin care Biroul Electoral Central a emis către birourile electorale județene, birourile electorale de sector și Biroul Electoral pentru Secțiile din Străinătate o circulară în care se arată că „prin procesul-verbal 222C/BEC/P.R.2024 din 10 octombrie 2024, Biroul Electoral Central a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor pentru alegerile pentru președintele României din anul 2024”.

Lista definitivă cuprinde 14 nume de candidați, iar la poziția 12 se află numele lui Ludovic Orban, din partea Forța Dreptei. Formal, acesta s-a retras din cursă, în favoarea Elenei Lasconi. Juridic, însă, chiar BEC explică cum stau, de fapt, lucrurile.

„Indiferent de declarațiile publice ale candidaților definitivi, în procesele-verbale întocmite pentru consemnarea rezultatelor votării (tipărite cu prenumele și numele candidaților în ordinea rezultată din tragerea la sorți a înscrierii acestora pe buletinele de vot) se vor consemna voturile obținute de către fiecare candidat, astfel cum reies din operațiunile de numărare a buletinelor de vot, chiar dacă unul dintre acești candidați a anunțat public retragerea din cursa electorală”

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×