Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anunţat că modificarea proiectului de construire a Stadionului Giuleşti, mai exact reducerea tribunei a II-a la doar 2.000 de locuri, a fost impusă de cerinţele de securitate la incendiu. Precizarea vine ca urmare a solicitărilor din partea suporterilor rapidiști.
"În ceea ce priveşte reconfigurarea tribunei est, aceasta a avut la bază următoarele motive: respectarea cerinţelor de securitate la incendiu care prevăd asigurarea unei căi de acces în jurul clădirii pentru maşinile de intervenţii, de minim 4 m; respectarea cerinţelor urbanistice de retragere de la limita de proprietate (gardul către liniile CFR) şi indicatorii urbanistici similari cu cei ai vechii construcţii (POT, CUT, suprafeţe construite la sol, suprafeţe construite desfăşurate) respectarea şi prevederea tuturor funcţiunilor principale în tribuna vest (conform normelor UEFA), a impus mărirea amprentei tribunei vest, în special lăţimea acesteia, fapt ce a condus la translatarea terenului de joc către est (calea ferată) şi micşorarea spaţiului disponibil pentru edificarea tribunei est", se arată în comunicatul CNI.
Referitor la capacitatea noului Stadion Giuleşti, de circa 14.000 de locuri, CNI a explicat că factorul determinant a fost suprafaţa şi forma amplasamentului.
"Aşa cum s-a dovedit ulterior, după finalizarea studiilor de specialitate, respectarea datelor de temă menţionate a avut un rol important în stabilirea soluţiilor finale privind dimensiunile şi implicit capacitatea noilor stadioane, cu menţiunea că factorul determinant în stabilirea capacităţii l-a avut suprafaţa şi forma amplasamentului. Din acest punct de vedere, privind prin comparaţie cele trei obiective de investiţii aflate în implementare, situaţia este următoarea: Stadionul Steaua - pentru un teren cu o suprafaţă de 91.508 mp a rezultat o capacitate de 30.000 de locuri; Stadionul Giuleşti - pentru un teren cu o suprafaţă de 32.353 mp a rezultat o capacitate de 14.000 de locuri; Stadionul Arcul de Triumf - pentru un teren cu o suprafaţă de 19.971 mp a rezultat o capacitate de 8.100 de locuri".
Capacitatea noului stadion a rezultat în urma elaborării studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate, aceasta fiind confirmată şi la elaborarea Proiectului Tehnic de Execuţie, ca fiind maximum ce se poate obţine în condiţiile date de suprafaţa terenului de 32.353 mp şi vecinătăţile amplasamentului şi constrângerile generate de acestea.
În calcul s-au luat prevederile impuse de Certificatul de Urbanism: la vest - s-a respectat aliniamentul stradal la Calea Giuleşti; la nord - s-a respectat retragerea iniţială faţă de sala de sport; la sud - spre Teatrul Giuleşti, s-a respectat retragerea de 15 m impusă de certificatul de urbanism (iniţial exista o retragere de doar 4,70 m); la est - la limita de proprietate către calea ferată, s-a respectat retragerea impusă de pompieri (acces autospeciale) - acces ocazional carosabil, lăţime minim 4 m. În situaţia iniţială, Peluza Nord, la adiacenta acesteia cu Tribuna a II-a, se afla poziţionată pe limita de proprietate (spre calea ferată), împiedicând astfel accesul autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu.
O replică a unei locomotive ar putea fi amplasată în spaţiul amenajat dintre stadion şi bazinul de înot, iar o replică a ceasului original de pe stadion ar putea fi amplasat pe faţada peluzei sud. De asemenea, proiectul prevede la intrarea în peluza nord un perete din tablă de oţel perforat cu numele jucătorilor legendari şi cu datele importante din istoria clubului, la intrarea în peluza sud un perete luminos cu elemente simbolice ale clubului Rapid, iar în tribuna vest, la parter, s-a prevăzut amplasarea spaţiului muzeal al clubului. De asemenea, pereţii interiori ai tribunei vest vor fi placaţi cu imagini de mari dimensiuni evocând momente importante din istoria clubului (poze de epocă, meciuri memorabile etc.).
România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatul European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. UEFA solicită celor 12 ţări organizatoare să pună la dispoziţie alte patru stadioane la standarde internaţionale pentru antrenamentele oficiale ale echipelor naţionale. Cele patru arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Arcul de Triumf, Steaua, Rapid şi Dinamo.
Din motive juridice, lucrările la stadionul Dinamo vor întârzia, noua arenă din Şoseaua Ştefan cel Mare urmând să fie construită pe un alt amplasament, cel mai probabil în locul velodromului. Variante de rezervă sunt arenele din Ploieşti, Giurgiu, Voluntari şi Mogoşoaia.
Bucureştiul va găzdui trei partide în cadrul Grupei C şi una în faza optimilor de finală. Astfel, pe Arena Naţională sunt programate meciuri în zilele de 14, 18, 22 şi 29 iunie 2020. Dacă se califică, echipa naţională a României va juca cel puţin două partide la Bucureşti.