PSD a pierdut, față de ultimele alegeri pentru Parlamentul României, peste un milion de voturi. Scăderea este evidențiată de rezultatul scrutinului pentru Parlamentul European și al primului tur pentru alegerea președintelui României, care au avut loc anul trecut. În schimb, PNL și-a dublat scorul față de acum trei ani, iar în primul tur al alegerilor prezidențiale din luna noiembrie a anului trecut, a atins maximumul istoric. Există şi partide care, dacă în 2016 au reușit, la limită, să acceadă în Parlamentul României, la următoarele alegeri nu ar mai putea întruni pragul electoral.
La alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 2016, Partidul Social Democrat, în formula completă de la acel moment, obținea 3.204.864 de voturi, plasându-se pe primul loc, la un scor mai mult decât dublu decât principalul său adversar – PNL, care a reușit să atragă doar 1.412.377 de voturi.
Trei ani mai trârziu, însă, la alegerile europarlamentare care au avut loc în 26 mai 2019, PSD a scăzut la 2.040.765 de voturi, pierzând 1.040.099 de alegători. Dintre aceștia, însă, 583.916 alegători au decis să acorde votul, la scrutinul din mai anul trecut, formațiunii Pro România, desprinsă din PSD și condusă de fostul premier social-democrat Victor Ponta. Adunate, voturile celor două partide, în luna mai a anului trecut, au însemnat 2.594.381 de cetățeni cu drept de vot, cu 610.483 mai puține decât în decembrie 2016.
Ultimul barometru oficial al scorului partidelor în alegeri l-a reprezentat primul tur al prezidențialelor, unde PSD a reușit să obțină, pentru candidatul său, Viorica Dăncilă, 2.051.725 de voturi, în creștere cu 10.960 de voturi față de europarlamentare. În același timp, candidatul susținut de Pro România și de ALDE, Mircea Diaconu, a obținut 815.201 voturi, ceea ce înseamnă că, însumate, aceste voturi care nu aparțin părții de “dreapta” însemnau, la acel moment, 2.866.926 de voturi.
PNL, de la 1,4 milioane de voturi la 3,5 milioane
De remarcat este faptul că acest scor slab obținut de liberali la parlamentarele din 2016 a avut oc după ce, începând cu luna noiembrie a anului 2015, la Palatul Victoria s-a instalat Guvenul condus de Dacian Cioloș, cauționat de Klaus Iohannis și girat politic de PNL. După trei ani de guvernare PSD, însă, partidul prezidențial a reușit să își dubleze, practic, bazinul electoral. Concret, la europarlamentarele din 2019, PNL a obținut 2.449.068 de voturi, cu 1.086.691 mai mult decât în 2016, iar în primul tur al alegerilor prezidențiale, liberalii au reușit să strângă, pentru candidatul lor, Kaus Iohannis, un număr de 3.485.292 de voturi.
USR a intrat, în 2016, în Parlamentul României, obținând 625.154 de voturi, pentru ca, în mai 2019, înpreună cu partidul lui Cioloș, PLUS, să atragă de peste trei ori mai mult electorat, ajungând la cifra de 2.028.236 de voturi, cu foarte puțin în spatele PSD. Ulterior, la primul tur al alegerilor prezidențiale, USR, împreună cu PLUS, au obținut pentru candidatul Dan Barna un număr de 1.384.450 de voturi. Mult mai mic decât în luna mai, însă peste dublu față de anul 2016.
ALDE și PMP , în pericol
Dacă în perioada imediat următoare vor fi organizate alegeri parlamentare (anticipate, evident), cel puţin două formațiuni politice vor avea mari probleme să facă pragul electoral. Este vorba despre ALDE și PMP. ALDE a obținut, la alegerile din 2016, un scor de 396.386 de voturi, iar la europarlamentarele de anul trecut a luat 372.760 de voturi. Ultimele sondaje de opinie creditează partidul lui Călin Popescu Tăriceanu în scădere, la sub 3,5 procente, mai ales după ce, din el, s-a desprins o nouă formațiune, condusă de Teodor Meleșcanu, și care înglobează mai mulţi deputați excluși din ALDE. În ceea ce privește partidul lui Băsescu, PMP, acesta a obținut, în 2016, 376.891 voturi, făcând, la limită, pragul electoral, pentru ca, la europarlamentarele de anul trecut, să obțină 522.104 voturi. În primul tur al prezidențialelor din noiembrie 2019, băsiștii au obținut pentru candidatul Theodor Paleologu un număr de 527.098 de voturi, însă, în prezent, casele de sondare a opiniei publice poziționează PMP la un scor de 4 la sută.
Din toată evoluția acestor scoruri electorale se poate desprinde concluzia potrivit căreia, în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, pe primul loc s-ar plasa PNL, pe al doilea, PSD, iar pe locul al treilea USR-PLUS. Șanse să acceadă în noul Parlament ar avea, astfel, doar Pro România și UDMR.