Firma care execută lucrarea a transformat Ialomița într-un râu de noroi care a colmatat inclusiv canalele de irigații din zona de sud a județului, punând în pericol viața oamenilor, a animalelor și toată producția agricolă. Apele Române gestionează proiectul finanțat prin POIM în baza unei Hotărâri de Guvern din 2022, dar Administrația a aflat din presă despre transformarea Ialomiței în râul de nămol. Surse din PSD spun că suspectează PNL de sabotaj electoral, pentru că votanții dau vina acum pe primari și pe președintele Consiliului Județean, neștiind cine gestionează proiectul, iar alegerile sunt peste două săptămâni, timpul nefiind suficient pentru explicații.
Lucrările de decolmatare a râului Ialomița, în județul Dâmbovița, în zona localității Pucioasa, au început după 10 mai, anul acesta, iar în numai câteva zile au început să curgă sesizările localnicilor către Ministerul Mediului și Garda de Mediu, după ce s-a format un adevărat râu de nămol, în aval de localitatea Pucioasa.
Dar autoritățile nu au reacționat, până pe 24 mai, iar surse din Apele Române spun că în cadrul autorității s-a aflat despre această problemă abia vineri, din presă, luându-se măsuri imediat. Însă era deja prea târziu, pentru că nămolul colmatase suprafețe foarte mari, până dincolo de Târgoviște, blocând toate canalele de irigații din mai mult de jumătate de județ. În acest moment se desfășoară o anchetă, pentru a se stabili cauzele dezastrului ecologic, dar din primele declarații ale autorităților reiese că firma care execută lucrarea ar fi „spălat” mâlul pe care trebuia să-l excaveze și ar fi lăsat noroiul să curgă pe râu, blocând întregul curs, inclusiv canalele de irigații.
Surse din șantier spun că vineri au ajuns reprezentanții ANAR la Pucioasa și au pus în vedere firmei care execută lucrările să excaveze mâlul și să-l depoziteze în locul specificat în documentația tehnică a proiectului, în localitatea Șotânga, din apropiere, însă abia de miercuri ar putea începe aceste lucrări, pentru că utilajele nici măcar nu au fost pregătite.
Trebuia să fie decolmatare, dar a ieșit pe dos
Proiectul „Reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Ialomița aval de acumularea Pucioasa - componenta I b.h. Ialomița Superioară” este gestionat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), în parteneriat cu Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) - Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița (A.B.A. Buzău-Ialomița). Finanțarea se face prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 - Axa Prioritară 5 - „Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor”, Obiectivul Specific 5.1 - „Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal, de inundaţii şi eroziune costieră, care vizează promovarea acțiunilor orientate spre prevenirea principalelor riscuri accentuate de manifestările schimbărilor climatice, îndeosebi inundații și eroziune costieră, în vederea evitării pagubelor economice și pierderii de vieți omenești, precum și a conformării cu cerințele directivelor din sector” - conform descrierii proiectului.
Deși trebuiau să fie finalizate la sfârșitul lunii decembrie 2023, lucrările au întârziat și abia după 10 mai 2024 au început, în zona Pucioasa. Nu se cunoaște nici motivul întârzierii, nici din ce cauză au luat decizia constructorii să nu respecte proiectul tehnic conform căruia din barajul de la Pucioasa trebuie să fie excavați 436.126 de metri cubi de nămol.
Nămolul, conform proiectului tehnic, trebuie să fie ridicat și depozitat la Șotânga, de unde va fi dus către o zonă ce urmează să fie împădurită, prin același proiect al Ministerului Mediului, finanțat prin POIM. Pentru dezastrul ecologic se plătesc peste 97 de milioane de lei.
Lipsa de reacție a autorităților de mediu este cel puțin suspectă, în condițiile în care proiectul prevedea excavarea nămolului și depozitarea lui într-un loc prestabilit, iar localnicii dau acum vina pe primari, în prag de alegeri. Surse din PSD suspectează sabotaj electoral, fiind absolut inexplicabil cum o autoritate din Ministerul Mediului (condus de PNL) nu a știut ce face firma căreia i-a atribuit contractul pentru execuția lucrărilor de decolmatare și a reacționat foarte târziu, la câteva zile după ce subiectul a apărut în toată presa. Calculele care au stat la baza proiectului gestionat de Ministerul Mediului arată că sunt peste 8 milioane de metri cubi de pământ în zona barajului, gradul de colmatare depășind 83%, astfel încât barajul nu mai e funcțional de mai mulți ani. Dar în loc de decolmatare a ieșit colmatare pe zeci de kilometri.
Membrii partidului suspectează „blat” politic
Este inexplicabilă atât decizia firmei care face lucrările de a încălca flagrant detaliile tehnice prevăzute în proiect, cât și lipsa de comunicare între instituții, Apele Române aparținând de Ministerul Mediului, condus de PNL. De aici a pornit și suspiciunea membrilor PSD Dâmbovița în legătură cu un posibil sabotaj din partea partenerilor de la guvernare, având în vedere faptul că în județ se cunosc animozitățile între cele două partide care acum conduc împreună România. Ar fi „glonțul de argint” perfect pentru lupta electorală din județ.
„Noi suntem parteneri la guvernare, dar știe toată lumea că la nivelul județului Dâmbovița, PNL ar face orice pentru a prelua conducerea. Chiar ei au declarat, acum, în campanie, că vor găsi orice soluții pentru a scoate PSD din județ. Vedeți bine că mai sunt două săptămâni până când oamenii merg la vot și ce vede cetățeanul? Vede că la el în localitate și în județ, unde PSD conduce, curge un râu de nămol care nenorocește pe toată lumea. Asta vede alegătorul. Cum să le explici acum oamenilor cine e de vină?”, a declarat o sursă din PSD pentru Jurnalul.
Dar alte surse din partid spun că situația ar fi chiar mai gravă: „Nu pot să comentez nimic, pentru că ni s-a transmis de la «centru» că suntem parteneri la guvernare și mergem împreună la alegeri, deci nu ne putem apăra, aici, în județ. Ce înțeleg eu din asta e că s-a făcut «blat» și li se cedează județul celor din PNL, așa cum au cerut. Suntem prea mici, aici, pentru a ne putea lupta, dacă asta e decizia luată de sus”, explică alt membru PSD din județul Dâmbovița.
Conducerea CJ și a celor mai multe primării a fost a PSD-ului, timp de 30 de ani. Dar membrii PSD Dâmbovița suspectează acum inclusiv conducerea partidului „de la centru” că ar fi negociat cu PNL cedarea acestui județ și i-ar fi abandonat pe cei din organizațiile locale, în timp ce dezastrul ecologic de pe râul Ialomița ar fi „bomboana pe coliva” PSD Dâmbovița.
Primarii și-au dat singuri „țeapă”
Nici nu e greu să pară că e vina liderilor PSD din județ, după ce toți au profitat de începerea lucrărilor, pentru a se lăuda cu proiectul Ministerului Mediului, ca și cum ar fi fost implicate și primăriile. Nici la aceste laude nejustificate ale primarilor nu a reacționat nicio autoritate din cele care gestionează proiectul, nici PNL, care conduce instituțiile și care a semnat finanțarea, în 2022, când nu era în parteneriat la guvernare cu PSD, însă edilii au crezut că se pot lăuda în continuare, fiind parteneri cu PNL, în actualul guvern.
După ce primarii s-au grăbit să-și treacă proiectul pe lista proprie de realizări, la câteva zile a apărut și dezastrul ecologic, iar din toți, doar primarul municipiului Târgoviște a reacționat și a dat declarații presei, spunând că nu înțelege cum s-ar fi putut aviza o asemenea lucrare.
Primăria Târgoviște nu are nicio legătură cu proiectul, cum nici Primăria Pucioasa nu are, sau Consiliul Județean, dar liderii locali PSD s-au aruncat singuri în această capcană care chiar are potențial maxim de a duce voturile către adversarii lor politici.
Ancheta nu se va finaliza la timp, pentru a li se putea explica cetățenilor a cui este vina. Chiar dacă se vor deschide dosare penale și OLAF va cere banii europeni înapoi, se va afla abia peste câteva luni cine sunt vinovații, iar procesele durează câțiva ani, în instanță. Până când vor ajunge să plătească cei care vor fi găsiți vinovați, votanții de pe 9 iunie vor alege sub influența efectului emoțional deja creat de situația care se vede în teren.
Județul Dâmbovița nu este doar o simplă miză politică, ci o zonă strategică pentru alte proiecte, publice și private, din zonele învecinate - Argeș, Prahova și Brașov - care nu se pot extinde din cauza refuzului conducerii locale a PSD de a colabora. Eliminarea „supremației” PSD din județ nu e dorită doar de celelalte partide.