Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, vineri, că în mandatul său nu va propune o lege a graţierii, ca răspuns la afirmaţiile reprezentanţilor Sindicatului Omnia din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la o dezbatere despre instituirea mecanismului compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă pentru condiţiile de detenţie necorespunzătoare.
"Cred că nu am fost un ministru deloc timid în a spune că niciodată în mandatul meu nu o să propun o lege a graţierii, pentru că o lege a graţierii, care a mai fost propusă, nu ar fi ceva nou nici măcar în România, nu adresează cauza. Deci, dacă noi graţiem mâine pe toată lumea, să spunem că avem o vocaţie umanistă teribilă şi spunem că mâine toată lumea iese din penitenciar, penitenciarele rămân în aceleaşi condiţii de precaritate. Deci, nu ne adresăm cauzei, ci efectului. Avem exemplul Cehiei, în nouă luni s-ar umple din nou", a precizat ministrul Justiţiei, după ce preşedintele Sindicatului Omnia, Sorin Dumitraşcu, a afirmat că actul normativ care presupune eliberarea condiţionată a deţinuţilor reprezintă o graţiere colectivă.
Ea a adăugat că s-a mers pe logica legislaţiei în vigoare, exact ca la zilele câştigate prin lucrări ştiinţifice şi cercetare.
"Noi am mers în logica articolului 96 şi credem că zilele câştig pentru lucrările ştiinţifice, cercetare, invenţii, muncă nu sunt o graţiere mascată, ele duc, sigur, la o deducere din pedeapsa pronunţată de o instanţă, fără ca acest lucru să fi ridicat până acum, după ştiinţa mea, aici sau în lume problema că ar fi o chestiune de graţiere mascată", a adăugat Raluca Prună.
Preşedintele Sindicatului Omnia, Sorin Dumitraşcu, declarase anterior că orice act normativ care presupune eliberarea condiţionată a deţinuţilor reprezintă o graţiere colectivă.
"Considerăm că este un act de graţiere colectivă mascată. (...) Orice act normativ care presupune eliberarea condiţionată anticipată a deţinuţilor, oricum i-am spune şi orice mecanism am pune în spate, este un act de graţiere colectivă. Nu avem o problemă cu asta, soluţiile juridice aparţin Ministerului Justiţiei, însă noi trebuie să precizăm că orice act de genul acesta are efecte negative", a precizat Dumitraşcu.
Ministerul Justiţiei (MJ) a pus pe 3 noiembrie în dezbatere publică proiectul privind instituirea mecanismului compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă pentru condiţiile de detenţie necorespunzătoare din penitenciare.
"Având în vedere situaţia de supraaglomerare cu care se confruntă sistemul penitenciar din România, Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă", preciza MJ.
Potrivit proiectului, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, astfel: pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. În acest mod, măsura reglementată depăşeşte cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu, acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiţionată de formularea unei cereri de către persoana deţinută, se arată în proiect.
În proiect se menţionează că spaţiul necorespunzător de detenţie pentru cei aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate este acela mai mic sau egal cu 3 mp/deţinut, iar măsura de compensare este una temporară şi îşi încetează aplicarea la data de 31 decembrie 2022. AGERPRES