“România Curată”, proiectul dezvoltat de Alina Mungiu Pippidi, care se ocupă cu analiza integrității candidaților care participă la diferite alegeri, a descoperit că, din primii 11 candidați de pe lista USR-PLUS la alegerile europarlamentare care au avut loc, ieri, șase au probleme grave. Printe cei nominalizați se numără chiar liderii Alianței, Dacian Cioloș și Dan Barna. Integritatea îndoielnică rezidă din legăturile candidaților cu serviciile secrete, traseismul politic, ocuparea unor funcții fără concurs, dar și din faptul că dețin firme care derulează contracte cu statul.
Coaliția pentru un Parlament Curat, parte a Alianței pentru o Românie Curată, a monitorizat, în această campanie electorală, 86 de candidați. Cu acest prilej, a descoperit că 6 dintre primii 11 clasați pe listele partidelor cu șanse să acceadă în Parlamentul European au probleme de integritate. Surpriza analizei o reprezintă Alianța 2020 USR-PLUS, ai cărei lideri pozează într-un “altfel de politicieni”, mult mai integri decât competitorii de la alte partide.
Probleme de servicii secrete
Astfel, analizând integritatea poziției numărul 1 de pe lista de candidați ai acestui partid, respectiv persoana fostului premier tehnocrat Dacian Cioloș, raportul “României Curate” arată că în mandatul său la Palatul Victoria, acesta “a promovat OUG 6/2016, prin care SRI a primit dreptul de a fi organ de cercetare penală în cazurile de siguranță națională și terorism, prevedere declarată neconstituțională”. Mai mult, analiza mai arată că, tot în mandatul de prim-ministru al lui Cioloș, SRI a candidat singur și a primit contractul SII Analytics, din fonduri europene, pentru Europa Digitală, privitor la interconectarea unor baze de date conținând date private”.
Analiza merge mai depate și atrage atenția că tatăl lui Dacian Cioloș a fost angajat al Ministerul de Interne, iar sora sa lucrează la serviciul secret al MAI, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, “unitate cunoscută sub denumirea de «Doi ș-un sfert»”, iar partidul său, PLUS, “a fost înființat de fiul unui cunoscut ofițer al Securității”.
Aflat pe poziția a doua a candidaților USR-PLUS, Cristian Ghinea a ocupat funcția de ministru al Fondurilor europene în Guvernul Cioloș. Analiza “României Curate” arată că, în acea perioadă, ministerul condus de Ghinea “a atribuit un singur contract european – SII Analytics, de 25 de milioane de euro, câștigat de SRI ca unic ofertant”. “De menționat este și faptul că SRI a depus oferta proiectului cu tot cu anexele necesare în aceeași zi în care a fost lansat apelul în aplicația MYSMIS. Acest proiect a fost lansat public spre consultare cu doar cinci zile înainte, urmând ca, la doar trei zile, apelul de cereri de proiecte să fie lansat public”, se mai arată în raport.
Afaceri cu statul
Iar problemele de integritate identificate la candidații USR-PLUS nu se opresc aici. Analiza trece în revistă și aspecte devoalate în mai multe anchete publicate, în ultimii ani, de “Jurnalul”. Este vorba despre candidatul de pe poziția a treia, Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș. Firma patronată de acesta, SC Gea Strategy & Consulting SA, a avut, scrie “România Curată”, contracte cu statul începând cu anul 2008. “70% din contractele de consultanță și strategii de dezvoltare au fost desfășurate cu diverse instituții ale statului român”, se spune în analiză.
Mai departe, se arată că Clotide Armand, aflată pe poziția a 4-a pe lista candidaților, “a fost manager al firmei Egis, firmă franceză specializată în contracte cu statul, printre care clarificarea unor aspecte legale rămase după anularea contractului autostrăzii Transilvania. În perioada 2009-2011, statul a plătit 70.000 de euro lunar firmei Egis pentru consultanță numai legat de contractul Behtel”, mai arată “România Curată”.
Alte două cazuri
Aflat pe poziția a șaptea, Vlad Botoș este catalogat de analiza “Romania Curată” ca fiind traseist politic. Aceta a fost membru în PNȚCD, PNL, Forța Civică și, în prezent, face parte din USR.
În ceea ce o privește pe Ramona Strungariu, candidat USR-PLUS aflat pe poziția a opta, se arată că aceasta, după ce a lucrat, între 2003 și 2007, ca jurist la două societăți cu profil comercial și agricol, a devenit expert internațional în probleme de securitate “și blogger în spațiul public, ocupând simultan cu soțul poziții de scurtă durată în instituțiile europene la Bruxelles, fără vreun concurs clar”.
15 ani de experiență
Conform “România Curată”, criteriile folosite pentru această analiză au fost cele tradiționale, stabilite și verificate cu partidele politice și prin sondaje de opinie cu începere din anul 2004, când a avut loc prima monitorizare a Coaliției pentru un Parlament Curat. Acestea se referă, în primul rând, la profitul necuvenit de pe urma funcției (contracte cu statul care depășesc în economia firmei profitul din afacerile pur private). Apoi, s-au analizat frauda academică, trimiterile în judecată pentru corupție sau alte fapte penale, nepotismul - promovarea rudelor, folosind influența publică, și orice încălcare în profit personal a separației public-privat în exercitarea funcțiilor publice.
Un alt criteriu de verificare este traseismul, respectiv căutarea de profit personal prin apartenența la multiple partide, începând de la al treilea în sus. Însă, un accent deosebit a fost pus pe apartenența la serviciile secrete. “Acest criteriu este transformat din mai vechea colaborare cu fosta Securitate. Într-o democrație, civilii controlează serviciile secrete și nu invers, iar sponsorizarea unor oameni politici de către serviciile secrete e la fel de anormală ca șantajarea lor”, se arată în raportul citat.