Noua etapă a războiului contra ÎCCJ se numește „propunere legislativă pentru modificarea și completarea articolului 13 din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției” și este „opera” deputaților USR Alin Bogdan Stoica, Oana Murariu, Alexandru Paul Dimitriu și celebrul Stelian Ion. Proiectul a fost depus la Senat, la data de 15 decembrie 2025, în plină campanie #rezist împotriva justiției. Concret, progresiștii vor să reducă valoarea diurnei de detașare sau delegare și să o taie de tot dacă magistrații aflați în această situație sau rudele lor dețin o locuință în proprietate în localitățile în care se deplasează în interes de serviciu. Se reduce și cuantumul deconturilor pentru cazare, iar pentru transport se asigură patru drumuri, dus-întors, cu trenul, vaporul sau avionul. Pentru cei care se deplasează cu mașina, li se vor acorda câte 7,5 litri de carburant, pentru fiecare sută de kilometri parcursă, tot de patru ori pe lună. Prin această lege, USR vrea să anihileze o decizie a ÎCCJ de anul trecut prin care s-a făcut dezlegarea acordării acestor drepturi.
Forma actuală a articolului 13 alineat 1 din OUG 27/2006, pe care cei de la USR vor să o modifice, prevede că diurna, în cazul judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și magistraților asistenți care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea permanentă, se calculează ca procent din indemnizația brută de încadrare.
Deputații USR inițiatori susțin că această modalitate de calcul determină, în practică, valori mult mai mari decât diurna aplicabilă altor categorii de personal din sistemul public, nefiind corelate cu costurile efective generate de deplasarea în interes de serviciu.
„Discriminarea față de alte categorii profesionale nu poate fi justificată de profesie. Hrana are același preț pentru toți, iar necesitățile de hrană sunt asemănătoare, cu excepția celor care, prin natura activității, depun efort fizic intens sau care sunt expuși noxelor, fapt ce nu poate fi reclamat de către magistrați”, arată progresiștii semnatari. Aceștia mai susțin că, mai mult, „există situații în care magistrații beneficiază de diurnă, chiar dacă delegarea sau detașarea are loc în aceeași localitate în care au locul de muncă permanent, ceea ce generează interpretări neunitare și litigii privind acordarea drepturilor.
Expunerea de motive devoalează că scopul este să înlăture o dezlegare făcută de Înalta Curte în acest domeniu
Inițiativa legislativă face parte din războiul USR vs Înalta Curte de Casație și Justiție, declanșat de progresiști odată cu numirea Liei Savonea la conducerea acestei instanțe. Acest lucru reiese chiar din expunerea de motive care stă la baza proiectului, în care se precizează că articolele 124 și 132 din Constituția României garantează independența judecătorilor și procurorilor, precum și stabilitatea și protecția acestora, inclusiv prin drepturi salariale și alte drepturi accesorii. Iar Legea nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor reglementează delegarea și detașarea magistraților și garanțiile aferente, inclusiv drepturile de natură financiară.
Prin decizia ÎCCJ nr. 3/2022, s-a stabilit că, pentru cuantificarea diurnei, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat și nu totalitatea zilelor calendaristice, iar, prin Decizia nr. 80/2025 a ÎCCJ, se stabilește că dreptul la diurnă este recunoscut în cazul detașării sau delegării angajatului cu domiciliul într-o altă localitate decât cea în care se află locul de muncă unde a fost detașat sau delegat, chiar dacă detașarea sau delegarea operează de la un loc de muncă permanent situat în aceeași localitate cu locul de muncă unde are loc detașarea sau delegarea.
„Aceste decizii (ale ÎCCJ – n.red.) relevă necesitatea modificării textului legal pentru eliminarea interpretărilor neunitare și prevenirea litigiilor, precum și pentru a nu mai permite interpretări ca aceea care a generat decizia ÎCCJ din Decizia nr. 80/2025”, scriu negru pe alb parlamentarii USR.
Noi condiții de accesare a acestor drepturi
Ce susțin inițiatorii că se va întâmpla dacă această inițiativă legislativă va fi adoptată de către Parlament? În primul rând, că se va face unificarea cuantumului diurnei cu nivelul aplicabil tuturor celorlalte categorii de personal din instituțiile publice, „astfel încât diurna să reflecte exclusiv cheltuielile reale generate de deplasare (hrană, cazare și transport)”. Apoi, că va clarifica condițiile de acordare a diurnei și a altor drepturi.
Se dorește, printre altele, impunerea interdicției de acordare a diurnei și a decontării transportului sau a cazării în cazul detașării sau delegării în localitatea de domiciliu, într-o localitate în care magistratul sau membrii familiei acestuia dețin o locuință în proprietate, precum și într-o localitate situată la o distanță mai mică de 20 de kilometri față de domiciliu, indiferent dacă deții sau nu o locuință în acea localitate.
Se mai afirmă, de asemenea, că legea va preveni interpretările neunitare și a litigiilor, „prin stabilirea clară a criteriilor aferente delegării și detașării”.
Cine are rude cu proprietăți în localitățile de detașare nu mai primește diurnă
Concret, forma propusă a articolului 13 alineat 1 va prevedea că „diurna și indemnizația de delegare sau de detașare vor fi la nivelul aplicabil tuturor salariaților din sistemul public” și că „decontarea cheltuielilor de cazare și transport se va face în limite rezonabile, corelate cu necesitățile reale generate de deplasare”.
Astfel, propunerea este că „judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază pe toată durata detașării sau a delegării de dreptul la diurnă (în condițiile descrise mai sus – n.red.), decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice din categoria de până la 3 stele inclusiv, iar, în situația în care nu beneficiază de cazare în aceste condiții, au dreptul la o sumă egală cu 0,5 la sută din indemnizația de încadrare brută lunară pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau a detașării în altă localitate”.
Propunerea legislativă mai arată că magistrații delegați sau detașați „mai beneficiază de decontarea în limita a patru călătorii dus-întors pe lună, a transportului aerian, naval sau pe calea ferată, la Clasa I, inclusiv de vagon de dormit la Clasa I, ori, după caz, a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri, în situația în care se deplasează cu autoturismul personal. Decontarea nu se aprobă în cazul deplasării cu autovehiculul instituției”.
Mai mult, se dorește introducerea unui nou alineat, 1 indice 2, conform căruia „nu beneficiază de aceste drepturi judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți delegați sau detașați în localitatea de domiciliu, într-o localitate în care ei ori soțul/ soția sau copiii aflați în întreținerea lor dețin o locuință în proprietate și nici într-o localitate situată la o distanță mai mică de 20 de kilometri față de domiciliu, indiferent dacă dețin sau nu o locuință în acea localitate”.
Proiectul de lege se află în dezbaterea Senatului. Se așteaptă avizele de la Consiliul Economic și Social, de la Consiliul Fiscal, de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și punctul de vedere al Guvernului României. Camera Deputaților este, în acest caz, forul decizional.