Aflat în penitenciar de aproape cinci luni, Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, detonează alegerile prezidențiale exact în campania electorală și o denunță pe Viorica Dăncilă la Curtea de Apel București și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Concret, Dragnea a solicitat, în dosarul în care contestă rezultatele congresului PSD din 29 iunie, ca instanța de apel să admită transmiterea către CJUE a unui set de întrebări, printre care două care fac referire la fostul eurodeputat Viorica Dăncilă. Iar cu adevărat spectaculos este faptul că Dragnea vrea să afle dacă actualul prezidențiabil social-democrat se face vinovat de fraudă, pentru că nu a declarat corect salariul real al unei foste asistente de la Parlamentul European. Asistentă care este nimeni alta decât una dintre cele două salariate care ar fi fost angajate fictiv la DGASPC Teleorman, condamnată, la rândul ei, în dosarul lui Liviu Dragnea.
Întrebările preliminare formulate de Dragnea și care ar trebui să ajungă la CJUE fac referire directă la Viorica Dăncilă. „Constituie sau nu fraudă/act ilegal care să aducă atingere intereselor financiare naţionale şi/sau unionale activitatea generată exclusiv de un deputat din Parlamentul European (care a fost în prealabil ales pe lista unui partid politic naţional) care în cadrul cabinetului său de deputat a avut angajat asistent local, pe care se presupune că l-a plătit cu bani viraţi din bugetul Uniunii şi pentru care deputatul, deşi a depus la PE un exemplar al contractului de muncă al asistentului local, în ţară, nu a declarat salariul real al angajatului asistent local (a declarat exclusiv salariul minim pe economie), astfel încât la bugetul naţional nu au ajuns, în intervalul februarie 2017 - ianuarie 2018, dar nici până în prezent, impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European?”, întreabă fostul lider social-democrat.
„Ulterior lunii ianuarie 2018, data încetării mandatului de deputat în PE, adică în 29 iunie 2019, deputatul candidează la funcţia de preşedinte al partidului politic care l-a trimis în prealabil în PE şi cere Tribunalului Bucureşti prin cererea din 3 iulie 2019 să îi valideze candidatura, în condiţiile în care el, deputatul, are această conduită financiară diferită faţă de obligaţiile impuse prin normele de aplicare ale statutului deputaţilor în PE şi pentru care este impusă sancţiunea din art. 68 din normele de aplicare ale statutului în cazul în care deputatul din PE nu cheltuieşte banii din bugetul Uniunii strict în conformitate cu normele de aplicare ale statutului deputaţilor în PE. Am în vedere în concret că în cadrul modificărilor la statut votate în data de 29.06.2019 se află şi un fost deputat din PE care în intervalul februarie 2017 - ianuarie 2018 a avut ca asistent local exact pe salariata din dosarul subsemnatului, pentru care deputatul a încheiat contract individual de muncă, conform modelului de asistent local anexat, însă deputatul nu a declarat în ţară salariul real al angajatului asistent local, astfel că pentru acest salariat deputatul nu a plătit contribuţiile reale, obligatorii la bugetul de stat”, se mai arată în cerere.
Angajata este Adriana Botorogeanu, care a primit doi ani cu suspendare
Viorica Dăncilă a fost aleasă, pe lista PSD, în 2014, ca eurodeputat și și-a încetat mandatul în ianuare 2018, când a preluat funcția de prim-ministru. Tot Dăncilă este cea care a devenit, în 29 iunie 2019, președinte al PSD, în urma unui congres extraordinar. Iar asistentul care ar fi fost plătit, dar care ar fi fost „prejudiciat” cu plata contribuțiilor sociale este nimeni alta decât Adriana Botorogeanu care, într-adevăr, a lucrat la cabinetul Vioricăi Dăncilă, la Parlamentul European. Botorogeanu este una dintre cele două persoane angajate, conform DNA, fictiv la DGASPC Teleorman, dar care lucrau efectiv la sediul PSD Teleorman și care a fost condamnată, în 27 mai 2019, la o pedeapsă definitivă de 2 ani cu suspendare, pe un termen de încercare de 4 ani.
Lovitură dată „la temelie” candidatului PSD la prezidențiale. Dăncilă, făcută knock-out de cel care a propus-o prim-ministru
Anularea condamnării primite în dosarul DGASPC, solicitată oficial la Înalta Curte
Mișcarea-șoc pe care o face Liviu Dragnea a avut loc cu o zi înainte ca avocații săi să depună la Înalta Curte de Casație și Justiție o contestație în anulare împotriva sentinței definitive prin care fostul lider al PSD a fost condamnat, pe data de 27 mai 2019, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. De altfel, chiar și în procesul civil de la Curtea de Apel, Dragnea a cerut înaintarea către CJUE și a unor întrebări referitoare la nelegala compunere a completului de 3, constituit nelegal, care l-a condamnat, în 2018, în primă instanță.
Contestația în anulare a fost depusă după ce CCR a publicat motivarea Deciziei prin care a admis existența conflictului juridic de natură constituțională și prin care a constatat că, din 2003 și până în ianuarie 2019, toate completurile de 3 judecători care au judecat, în primă instanță, dosare de corupție, au fost constituite ilegal. Iar, recent, s-a descoperit, tot la Curtea de Apel, că și completurile de 5 judecători constituite în noiembrie 2018, respectiv în ianuare 2019, sunt lovite de nulitate absolută, întrucât actele administrative în baza cărora s-au constituit nu au fost publicate în Monitorul Oficial. Printre acestea se numără și completul care l-a condamnat pe Dragnea. Calea de urmat stabilită de CCR este desființarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare, la fond, a dosarului.
O acțiune similară va fi depusă și de o colegă de dosar
Liviu Dragnea este primul din lotul „DGASPC Teleorman” care atacă sentința ÎCCJ. Urmează, astăzi sau cel târziu mâine, și Olguța Ștefu, coinculpată în același dosar, care a primit o condamnare de un an de închisoare cu suspendare. Avocatul acesteia, Adrian Toni Neacșu, a confirmat, pentru Jurnalul, că cererea de contestare a condamnării se află în fază de redactare și că va fi depusă la începutul acestei săptămâni.