Jurnalul.ro Ştiri Observator Recensământul „inteligent” s-a transformat într-un fiasco

Recensământul „inteligent” s-a transformat într-un fiasco

de Diana Scarlat    |   

Unul dintre marile proiecte ale actualului guvern dovedește încă o dată incompetența celor care lucrează la cele mai importante programe: recensământul din 2022 nu a reușit să numere nici măcar populația Bucureștiului. În toată țara e haos și mulți bătrâni au intrat în panică pentru că recenzorii nu au ajuns la ușa lor, iar acum se așteaptă să fie amendați cu până la cinci luni de pensie. Amenințările cu amenda uriașă pentru refuzul participării la recensământ și întrebările legate de locuință au lăsat loc pentru multe interpretări și au determinat o mare parte din populație să refuze recenzarea, din teama de a nu li se confisca proprietățile, dar nici cei angajați pentru a bate din ușă-n ușă nu au reușit să ajungă în casele tuturor românilor. Avocatul Gheorghe Piperea a explicat că nu se pot aplica amenzi.

Mulți dintre bătrânii României au așteptat să vină recenzorii la ușa, însă de ieri au intrat în panică, pentru că nu au fost căutați pentru a răspunde la întrebări și se așteaptă la amenzi uriașe. Unii s-au dus să întrebe la primărie ce au de făcut, dar nici acolo nu i-a lămurit nimeni. Doamna Vitoria are 78 de ani și e din Mangalia. Ieri s-a dus la primăria muncipiului, la prima oră, disperată că va plăti amendă pentru că nu a participat la recensământ, dar nimeni n-a știut ce să-i explice. „Am început să ne punem întrebări, de săptămâna trecută, pentru că știam de la televizor că se termină perioada și dacă nu am răspuns la recensământ o să primim amendă de 2.000-3.000 de lei. Eu am mai fost plecată la cumnata mea, câteva zile, am stat cu frică să nu vină la ușă chiar când nu sunt acasă, dar am vorbit mereu cu vecinele la telefon și ele mi-au spus că n-au venit deloc la noi în bloc. Am trei vecine care nu ies deloc din casă, pentru că le dor picioarele. Nici la ele n-a fost nimeni. Noi am așteptat. Acum poate ne trezim că ne dă statul 3.000 de lei amendă și ne lasă fără bani de mâncare. Am fost la primărie și mi-au spus să mai așteptăm”, spune bătrâna din Mangalia.

Bazele de date ale primăriilor s-au putut folosi

Nici în alte localități nu au ajuns recenzorii. Doamna Ioana are 70 de ani și locuiește într-o comună din județul Dâmbovița. Nu știe să folosească platforma informatică, dar a-ncercat să afle de la primărie dacă poate să declare datele direct. I s-a spus să aștepte recenzorii care vor veni acasă, dar nu i-a bătut nimeni la ușă. „Nici nu știu dacă a completat cineva în locul meu declarația sau a rămas necompletată. Noi am mai avut de completat declarații la primărie și m-am gândit că s-or fi folosit datele declarate deja. Am stat destul de mult pe acasă, am vorbit și cu vecinii, dar n-a ajuns nimeni pentru recensământ”, spune femeia. Datele personale nu se pot completa din alte declarații, dar ce povestește doamna Ioana nu este un caz singular, ceea ce înseamnă că este posibil ca unii recenzori să se fi folosit de bazele de date ale unor primării, pentru a nu se mai duce din ușă-n ușă. În mediul rural e greu de verificat dacă astfel de lucruri se întâmplă, iar cei care lucrează în administrația locală sunt de obicei oamenii partidelor câștigătoare, care știu foarte bine cum se pot falsifica listele de semnături pentru alegeri, deci pot folosi modul de operare, mai ales după ce nu i-a descoperit nimeni cu falsurile în ultimii ani. În acest caz, și-au mai acordat niște bani în plus la salariu, pentru deplasări pe care nu le-au făcut, dar care nici nu pot fi verificate. Cei care cunosc bine sistemul administrativ din România știu că e aproape imposibil să se verifice așa ceva, mai ales când e haos în toată țara.

Capitala a rămas cu mai puțini locuitori

Dacă în rural există astfel de avantaje, cu totul alta este situația în București, unde recenzorii nici n-au ajuns la toată populația, nici nu s-au putut baza pe autorecenzare, dar nici pe bazele de date existente în instituție. Așa se face că din populația estimată de aproape trei milioane de locuitori, Capitala a rămas după actualul recensământ cu mai puțin decât reușise să numere în 2011, adică sub 1,8 milioane. Situația asta creează mari probleme mai ales partidelor politice care pierd la numărul de consilieri, din cauza cifrelor oficiale. Se pierd și bani din alocările bugetare calculate la totalul populației. Probleme au fost și în pandemie, când s-a creat un scandal monstruos în legătură cu rata de infectare calculată cu raportare la trei situații diferite: 1,8 milioane de locuitori, cât arătau datele oficiale că ar fi totalul populației Capitalei după recensământul din 2011, 2,5 milioane de locuitori, cât estimase Primăria Capitalei cu un an în urmă, comparând datele de la INS cu cele de la taxe și impozite locale, respectiv 3,5 milioane, cât se estima că ar fi cu tot cu cei care locuiesc în București fără să fie proprietari și fără viză de flotant. Reprezentanții Institutului Național de Statistică au declarat că până duminica trecută, aproape o treime din cei 1,8 milioane de locuitori estimați ai Bucureștiului pe baza datelor statistice din 2011 nu erau încă recenzați. Ar fi trebuit să aflăm la recensământul de anul acesta care e numărul real de români care mai sunt în Capitală și în restul țării, dar încă o dată Guvernul a reușit să creeze panică și haos de la început, astfel încât nu a funcționat nici autorecenzarea, nici numărătoarea din ușă-n ușă.

Problemele platformei primite cadou

Platforma informatică pentru recensământ a avut și ea foarte multe probleme, de la început. S-a blocat de mai multe ori, s-a schimbat, iar săptămâna trecută s-a constatat că de fapt INS nu mai are acces la datele zilnice, după ce s-a blocat exportul datelor colectate. Până miercurea trecută, aproximativ 1,7 milioane de români nu erau încă recenzați, rata de recenzare la nivel național ajungând la 92% pe 27 iulie. Guvernul României a fost destul de sărac în declarații, în legătură cu problemele platformei electronice, probabil pe principiul „calul de dar nu se caută la dinți” - aceasta fiind primită gratuit de la Banca Mondială.

Totuși, pe lângă blocajele periodice, platforma a avut și foarte multe alte probleme legate de posibilitatea reală de a se completa răspunsurile la întrebări. De exemplu, pentru a completa profesia, fiecare participant a fost obligat să aleagă dintr-o listă incompletă. Pentru Jurnalist existau doar variantele „jurnalist tv cu studii superioare” sau „jurnalist tv online cu studii medii”. „Expert în comunicare” sau „Comunicator” nu existau pe respectiva listă, singura variantă pentru un astfel de specialist fiind să aleagă o meserie care necesită studii liceale, echivalentă cu cea de secretară. Amenințarea Guvernului a fost legată și de amenzile care ar fi urmat să se aplice în cazul refuzului de a răspunde la unele întrebări, dar în astfel de cazuri nici nu se putea răspunde. La fel și în cazul celor care locuiesc la casă și conform platformei au fost obligați să răspundă la întrebări legate de bloc, scară, etaj și apartament, iar cei care nu au completat aceste câmpuri au deja patru întrebări fără răspuns, conform regulilor recenzorilor.

Urmează o avalanșă de procese

Avocatul Gheorghe Piperea explică de ce nu pot fi amendați cei care nu au participat la recensământ sau nu au răspuns la toate întrebările, indiferent dacă a fost alegerea lor sau din cauza proastei organizări a recensământului. „Ca să îi iasă măsurătorile prognozate, INS va apela acum la „date agregate”, adică la informații care sunt deja în sistem - la evidența populației, la cadastru și la registrele agricole, la serviciile de informații, la autoritatea electorală, la bănci etc. Să vedem cum se vor respecta dispozițiile legale relative la protecția datelor cu caracter personal (GDPR) - probabil că nu se vor respecta și vor ieși scandaluri administrative și judiciare”, a scris pe pagina de Facebook Gheorghe Piperea, adăugând, pentru Jurnalul, că de astăzi nu se mai poate aplica nicio amendă, pentru că vinovați pentru haosul creat nu sunt oamenii, ci exact cei care nu au fost capabili să facă acest recensământ.

Avocatul spune că urmează o avalanșă de procese, care vor bloca instanțele de judecată, care este, desigur, foarte aerisit. „O chestiune extrem de gravă, nerezolvată de acest recensământ eșuat, este cea a numărului real al populației și al votanților. Suntem 19 milioane, din care 14-15 milioane de cetățeni cu drept de vot? Rămânem pe calculele anterioare, utilizate de STS pentru a „corecta” rezultatul votului? Avocatul Poporului spunea, într-un raport din 2021, că sunt nu mai puțin de trei rânduri de astfel de cifre - unul, la INS, al doilea, la MAI, al treilea, la AEP. De aici și paradoxul de a avea o populație de 19 milioane și un număr aproape egal de alegători, deși copiii până la 18 ani (minimum 3-4 milioane de persoane) nu au drept de vot”, mai arată Gheorghe Piperea.

Nici avocatul nu a participat la recensământ. „Nu am fost recenzat, nici online, nici pe calea normală, prin vizita acasă a recenzorului; pur și simplu, nu m-a căutat nimeni, iar la cozi la recenzare cu mici și bere nu aveam intenția să mă așez, oricum. Așa fiind, este cazul ca vinovații de eșec să plătească - nu numai cu funcția, ci și cu averea”, mai spune Piperea.

Ce trebuie să știe românii

Veștile bune pe care le dă românilor avocatul Piperea sunt că după expirarea ultimului termen al recensământului nu se mai pot aplica legal amenzi pentru refuzul recenzării, conform legii. Așadar, cine nu a fost deja amendat, nu mai poate fi. Cei amendați deja pot face plângere la judecătoria de domiciliu, în termen de 15 zile, care este suspensivă de executare; motivația principală este caracterul neconstituțional al OUG nr.19/2020, precum și neîncadrarea, concretă, în ipoteza „refuzului” de recenzare - „de exemplu, nu ai fost acasă, nu ai deschis ușa, nu locuiești în imobilul vizitat de recenzor, nu te poți deplasa, întrucât ești în străinătate”, explică avocatul. Același principiu se aplică și pentru greșelile formale ale recenzorului ori ale organului care aplică amenda.

Avocatul mai arată că mai ales cei care s-au „autorecenzat” pot acționa pe oricine și orice instituție în justiție sau pot reclama la autoritatea națională pentru protecția datelor cu caracter personal pentru culegerea ilegală sau pentru prelucrarea greșită/ilegitimă a acelor date. „Sunt foarte mulți astfel de potențiali petenți/reclamanți care m-au contactat pentru demersuri administrative/judiciare în acest sens, întrucât consideră că foarte multe întrebări din formular erau ne-la-locul-lor sau pentru că și-au văzut online aceste dare, imediat ce le-au completat. Responsabilitatea, inclusiv patrimonială, e foarte mare - pot fi date amenzi sau despăgubiri de milioane de euro.

Cei interesați pot ataca în justiție procedura sau formularul în sine de recenzare. Unele întrebări au fost ridicole, altele indecente.

Gheorghe Piperea, avocat

Recensământul a beneficiat de un buget total de aproximativ 80 de milioane de euro, la care se adaugă platforma electronică, pusă la dispoziția României gratuit, cadou de la Banca Mondială, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană.

Subiecte în articol: recensământ
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri