Economia circulară a României reprezenta circa 12 miliarde de euro din PIB-ul României în 2018 și până în 380 de miliarde de euro din PIB-ul Europei, arată un studiu realizat de către Fundația Enel și The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel și Enel X.
Aceasta este corelată cu circa 110 miliarde de euro investiții și 2,5 milioane de locuri de muncă îmn 2018.
Studiul analizează 27 de state UE și Regatul Unit al Marii Britanii, utilizând un model de analiză inovator, denumit Circular Economy Scoreboard, care ia în considerare toate dimensiunile macro ale fenomenului: datele de intrare sustenabile, sfârșitul ciclului de viață, prelungirea duratei de viață a produselor / serviciilor și creșterea intensității utilizării.
Recentul Pact Verde European și planul de acțiune pentru economia circulară, adoptat în martie 2020 de către Comisia Europeană, au stabilit obiective noi și mai ambițioase pentru Europa în ceea ce privește tranziția la modelele Economiei Circulare. Cu toate acestea, în țările UE, dezvoltarea Economiei Circulare este departe de a fi uniformă. Până în prezent, multe țări europene, inclusiv Italia, nu au încă o strategie națională care să recunoască Economia Circulară ca un factor fundamental.
Uniunea Europeană prezintă rezultate eterogene în ceea ce privește tranziția la economia circulară: Italia și Spania demonstrează un nivel de dezvoltare mediu-ridicat, iar România se află în partea de jos a clasamentului.
Pentru a măsura performanța în timp, modelul de analiză Circular Economy Scoreboard a fost analizat pe o perioadă de 5 ani. România a înregistrat o îmbunătățire semnificativă în ultimii cinci ani, Spania a avut un progres moderat, în timp ce Italia a avut o evoluție mai lentă în tranziția către un model circular.
Evaluarea “nivelului de circularitate” al celor 27 de țări ale UE și al Regatului Unit a fost completată de un sondaj, prin care 300 de lideri de afaceri europeni au fost întrebați despre necesitatea adoptării unor măsuri circulare în companii. 95% consideră că Economia Circulară este o alegere strategică pentru compania lor: este mai presus de toate un instrument pentru a obține un avantaj competitiv în ceea ce privește diversificarea, extinderea cotei de piață și reducerea costurilor.
Majoritatea liderilor de afaceri europeni consideră că țara lor nu este pregătită să facă față provocărilor Economiei Circulare; incertitudinea cu privire la crearea de valoare - 43,6% și lipsa abilităților - 35,9% sunt cele mai frecvente răspunsuri cu privire la obstacolele din calea dezvoltării Economiei Circulare în Europa.
În 2018, Economia Circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB în Europa, 27-29 miliarde de euro în Italia, 10-12 miliarde de euro în România și 33-35 de miliarde de euro în Spania.
Aceasta este corelată cu aproximativ 200.000 de locuri de muncă în Italia, 20.000 în România, 350.000 în Spania și până la 2,5 milioane în Europa, în 2018. Studiul estimeaz un efect asupra investițiilor de 8-9 miliarde de euro în Italia, 1-2 miliarde de euro în România, 9-11 miliarde de euro în Spania și un impact total de 90-110 miliarde de euro în Uniunea Europeană, în 2018.
Beneficiile semnificative la nivelul productivității muncii: 560-590 euro/angajat/an, în Italia, 1.210-1.270 euro/angajat, în România (țara cu cel mai mare impact), 640-670 euro/angajat, în Spania, și 570-940 euro/angajat, în total, la nivel european.
Tranziția de la materialele primare la cele secundare face posibilă reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES): luând în considerare 4 materiale (fier, aluminiu, zinc și plumb), reducerea medie a emisiilor GES per kg de material produs este de 73,5%. O creștere cu 1% a nivelului de penetrare a surselor de energie regenerabilă în producția de energie reduce emisiile GES cu până la 72,6 milioane de tone de CO2 echivalent în Europa și 6,3 în Italia (50% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră din Roma).
Domenii de intervenție
Raportul sugerează 10 domenii de intervenție, cu politici specifice, pentru a face față provocărilor legate de tranziția circulară și pentru a profita eficient de beneficii: definirea strategiilor naționale pentru o dezvoltare economică circulară pentru statele membre UE; redefinirea guvernanței Economiei Circulare pentru a sprijini o tranziție cuprinzătoare în toate sectoarele; folosirea legislației pentru promovarea tranziției circulare; crearea de condiții competitive pentru soluțiile non-circulare; utilizarea finanțării ca pârghie pentru promovarea cercetării și dezvoltării și a bunelor practici în domeniul Economiei Circulare; abordarea lipsei unei definiții clare și a unor indicatori consistenți și cuprinzători; transformarea modelelor de afaceri care generează deșeuri în modele circulare; promovarea de măsuri transversale și de coordonare pentru toate sectoarele afectate de tranziția la o economie circulară; valorificarea Economiei Circulare pentru a regândi orașele și spațiile urbane; promovarea culturii și a conștientizării cu privire la beneficiile Economiei Circulare.