Legea 3/200 nu permite, însă, folosirea în cadrul unui referendum local a aceleiași infrastructuri (birou electoral, secții, ștampile sau cabine de vot, ori bugete) cu cea pentru un alt scrutin național organizat în aceeași zi. Și cere Guvernului Ciolacu să promoveze o ordonanță de urgență, care să modifice legea. Guvernul arată că nu va modifica legislația electorală în timpul jocului, astfel încât, dacă Nicușor Dan chiar vrea neapărat să organizeze acest referendum odată cu primul tur al prezidențialelor, va trebui să fie pusă la dispoziția alegătorilor o infrastructură separată. Miza este uriașă, iar disperarea celor care se tem că nu vor intra în turul al doilea este pe măsură. Nu este pentru prima dată când un referendum este inventat pentru a sluji unor interese electorale, la vreme de alegeri. A făcut-o și Băsescu, a făcut-o și Iohannis. Iar opțiunea populară exprimată a rămas doar un vot introdus în urnă, fără efecte concrete.
La alegerile prezidențiale din anul 2009, președintele în funcție și candidat la acel moment, Traian Băsescu, era cotat în sondajele de opinie, cu o lună înainte de primul tur, cu 1 – 2 procente în fața principalului său contracandidat, Mircea Geoană, de la PSD. Alte sondaje, și nu chiar puține, îl dădeau pe Mircea Geoană pe primul loc.
Astfel, în plină campanie electorală prezidențială, Băsescu a convocat un referendum consultativ având ca obiect trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300. Au fost formulate două întrebări, complet independente una față de cealaltă, fiind înscrise pe două buletine de vot. Referendumul a fost organizat pe data de 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
La acest referendum, s-au prezentat la urne 9.320.240 de alegători (50,95% din liste). Pentru întrebarea referitoare la trecerea la un Parlament unicameral, au votat „DA” 6.740.213 persoane, cu „NU” au votat 1.925.209 persoane, iar 653.233 de voturi au fost declarate nule. Însă referendumul a trecut cu 77,78% din voturile exprimate.
Pentru cea de-a doua întrebare, referitoare la reducerea numărului de parlamentari la 300, au votat “„DA” 7.765.573 persoane, au votat „NU” 975.262 persoane, fiind anulate 578.477 voturi. Referendumul a trecut cu 88,84%.
Războiul inventat împotriva Parlamentului, pentru a fi reales la Palatul Cotroceni
Ei bine, folosul politic al acestui referendum s-a văzut imediat. În primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, s-au prezentat la urne 9.946.784 de alegători, reprezentând 54,37% din listele electorale. Traian Băsescu a obținut 3.153.640 voturi (32,44%), intrând în turul al doilea pe prima poziție, în timp ce Mircea Geoană a primit 3.027.838 voturi (31,15%). Ulterior, Băsescu a câștigat și turul al doilea, într-o manieră controversată.
La data de 29 octombrie 20098, ONG-urile Pro Democrația, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency International și Agenția de Monitorizare a Presei au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru convocarea acestui referendum odată cu alegerile prezidențiale, deoarece consultarea populară a fost convocată de către unul dintre candidați, astfel încât s-a ajuns în situația ca Traian Băsescu să se afle, concomitent, pe două afișe electorale, unul la prezidențiale, iar celălalt la referendum. Contestația a fost respinsă ca inadmisibilă.
Acest referendum, validat, nu a fost niciodată aplicat, deoarece, pentru a se modifica structura Parlamentului, este necesară revizuirea Constituției.
PNL, ajutat să câștige europarlamentarele din 2019
Schema a fost aplicată, identic, și de Klaus Iohannis, în primăvara anului 2019, convocând un referendum consultativ „pe Justiție” în aceeași zi cu alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Acest referendum avea menirea de a aduce la vot alegători anti-PSD, care să salte scorul PNL la acel scrutin.
La momentul convocării acestui referendum, PNL se afla în sondajele de opinie în spatele PSD cu 8 procente, iar USR avea între 12 și 14%, Ei bine, în 26 mai, pentru prima întrebare, care se referea la interzicerea amnistia și grațierea infracțiunilor de corupție, s-au prezentat la urne 7.922.591 alegători (43,35%), din care au votat „DA” 6.459.488 de persoane și au votat „NU” 1.059.061 persoane. La cea de-a doua întrebare, referitoare la interzicerea adoptării de OUG în ceea ce privește modificarea codurilor penale și a organizării judiciare, s-au prezenta la vot 7.923.869 persoane, din care cu „DA” au votat 6.477.865 alegători, iar cu „NU” au votat 1.038.926 de persoane. Nici acest referendum nu a fost pus în aplicare vreodată.
Consecințele politice au fost, însă, pe măsură. La alegerile europarlamentare, au votat 9.068.822 persoane (49,65%), din care PNL a obținut 27%, PSD a ieșit pe locul al doilea, cu 22,6%, iar USR le-a suflat socialiștilor în „ceafă”, cu 22,36%.
Modul lui Nicușor și disperarea electorală de „dreapta” vor scumpi alegerile
Guvernul României s-a arătat de acord cu organizarea referendumului pe care Nicușor Dan vrea să-l convoace, dar a atras atenția, prin vocea premierului Marcel Ciolacu, că nu se poate modifica legislația electorală „în timpul jocului electoral”.
„Legea 3/2000 nu dă posibilitatea ca, în cazul în care referendumul local este organizat simultan cu alte alegeri naționale, să poată fi folosită aceeași infrastructură. Doar dacă referendumul este național. Vorbim aici de birou electoral central, biroul electoral de circumscripție, cu președinți, vicepreședinți, reprezentanți ai partidelor politice în secțiile de votare, urne de vot, ștampile, tablete, cabine de vot.
Așadar, doar referendumul național se poate organiza folosind aceeași infrastructură cu alte alegeri naționale, conform articolului 15, alienat 1, din Legea nr. 3/2000. Pentru a putea fi organizat un referendum local în aceleași condiții, ar trebui modificată legislația electorală, ceea ce, raportat la recomandările Comisiei de la Veneția în materie, este imposibil, deoarece ne aflăm deja în perioada electorală. Modificarea legislației poate fi făcută doar prin Ordonanță de Urgență, deoarece este greu de crezut că, din 21 octombrie, până în 24 noiembrie, o astfel de lege ar putea trece de Parlament, de Curtea Constituțională și să fie și promulgată de către președintele României.
Dacă Nicușor Dan vrea, însă, neapărat să organizeze acest referendum odată cu primul tur al alegerilor locale, trebuie ca acest scrutin să fie făcut cu totul separat. Alte bugete, alte birouri electorale, alte comisii de votare, alte secții, alte ștampile și, tablete, urne și cabine de vot.