Majoritatea instanţelor din ţară au decis să amâne organizarea unor forme de protest, în aşteptarea răspunsului pe care îl vor primi de la celelalte puteri ale statului şi în special de la Guvern - a anunţat ieri Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR). Revendicările şi soluţiile propuse de magistraţi se regăsesc într-un “Memorandum privind Justiţia”, document adoptat până ieri de 60 de instanţe şi 20 de parchete. Conform UNJR, o parte dintre instanţe au votat expres pentru demisia ministrului Justiţiei, Raluca Prună.
Memorandumul iniţiat de asociaţiile profesionale ale magistraţilor vine atât ca urmare a faptului că încrederea în Justiţie a scăzut cu 13% într-un an, cât şi pentru că problemele din acest domeniu semnalate în rezoluţia adunărilor generale din 2009 nu s-au soluţionat, lor adăugându-li-se şi alte probleme, se arată într-un comunicat emis ieri de UNJR.
Faptul că Guvernul nu i-a inclus pe magistraţi în ordonanţa de urgenţă care prevede creşteri salariale pentru anumite categorii de bugetari este doar una dintre nemulţumirile din Justiţie.
Magistraţii cer respectarea independenţei instanţelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum şi a egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare. Printre derapajele semnalate şi condamnate de magistraţi se numără "perpetuarea în spaţiul public a unei justiţii primordial represive", precum şi "nesocotirea importanţei dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoaşterii confidenţialităţii client - avocat". Judecătorii au tras un semnal de alarmă asupra "mutării actului de judecată din instanţe în spaţiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informaţii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase şi prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluţiile favorabile persoanelor acuzate".
O cerere a magistraţilor se referă la clarificarea şi transparentizarea relaţiei dintre justiţie şi serviciile de informaţii, judecătorii fiind de părere că "relaţia dintre justiţie şi orice altă putere sau instituţie a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze şi să publice toate hotărârile acestei instituţii care au efect asupra activităţii procurorilor sau judecătorilor". În memorandum se mai face trimitere la "crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public şi crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privinţa garanţiilor tehnice şi legale".
Judecătorii au scos în evidenţă şi legislaţia incoerentă (privind salarizarea, ori taxa auto, timbru de mediu etc), care a condus la zeci de mii de litigii "ce au implicat atât un efort extraordinar pentru instanţe", şi disfuncţionalităţile create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală.
O problemă semnalată în memorandum este "viziunea reductivă a justiţiei", văzută doar prin prisma "luptei împotriva corupţiei", eroare preluată şi în MCV.
"Suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluţionat este sub 100 de lei, mai puţin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu" comunicat UNJR
Uniunea Judecătorilor semnalează şi refuzul CSM de a-şi îndeplini "efectiv misiunea de garant al independenţei justiţiei"