În ciuda acestor riscuri majore, politicile și acțiunile pentru adaptare din Europa nu țin pasul cu creșterea rapidă a riscurilor. În multe cazuri, adaptarea progresivă nu va fi suficientă și, întrucât multe din măsurile de îmbunătățire a rezilienței la schimbările climatice necesită timp îndelungat, pot fi necesare acțiuni urgente chiar și în ceea ce privește riscurile care nu sunt încă critice, spune Agenția Europeană de Mediu (AEM). Ea a publicat ieri, pentru prima dată, raportul Evaluare europeană a riscurilor climatice (European Climate Risk Assessment - EUCRA), în încercarea de a contribui la identificarea priorităților politice pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru sectoarele sensibile la schimbările climatice.
Unele regiuni din Europa sunt „zone fierbinți” pentru mai multe riscuri climatice. Europa de Sud este amenințată în special de incendiile de vegetație și de impactul căldurii și al penuriei de apă asupra producției agricole, a muncii în aer liber și a sănătății umane. Inundațiile, eroziunea și salinizarea pânzei freatice amenință regiunile costiere joase ale Europei, inclusiv multe orașe dens populate. Analiza arată că Europa se confruntă cu riscuri climatice urgente a căror rată de creștere este mai rapidă decât gradul de pregătire a societății.
2023, cel mai călduros an înregistrat
Activitățile umane au dus la o încălzire globală fără precedent. Media globală de temperatură între februarie 2023 și ianuarie 2024 a depășit cu 1,5°C nivelurile preindustriale. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat, iar temperatura oceanelor a atins noi cote de încălzire. Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, iar începând cu anii ’80, încălzirea pe continent a fost de aproximativ două ori mai mare decât rata globală. De asemenea, în ultimii ani s-au doborât multe recorduri climatice de lungă durată în Europa. Continentul
se confruntă, de asemenea, cu pericole climatice mai multe și mai puternice, inclusiv valuri de căldură și perioade prelungite de secete, precipitații abundente care duc la inundații pluviale și fluviale și creșterea nivelului mării.
Multe riscuri climatice necesită acțiuni urgente
Evaluarea AEM a identificat 36 de riscuri climatice majore pentru Europa, grupate în cinci mari categorii: ecosisteme, alimentație, sănătate, infrastructură și economie și finanțe. Peste jumătate din riscurile climatice majore identificate în raport necesită în prezent mai multe acțiuni, opt dintre acestea fiind deosebit de urgente, în principal cele pentru conservarea ecosistemelor, protejarea oamenilor împotriva căldurii, protejarea oamenilor și a infrastructurii împotriva inundațiilor și a incendiilor de vegetație, precum și pentru asigurarea viabilității mecanismelor europene de solidaritate, cum ar fi Fondul de solidaritate al UE.
În vara lui 2022, între 60.000 și 70.000 de decese premature din Europa au fost atribuite căldurii.
Cum ne este afectată viața
Ecosisteme: Aproape toate riscurile din categoria ecosistemelor necesită acțiuni urgente sau mai multe acțiuni, riscurile pentru ecosistemele marine și costiere fiind evaluate ca deosebit de grave. Raportul AEM reamintește că ecosistemele aduc servicii multiple oamenilor și, prin urmare, aceste riscuri au un potențial ridicat de a se extinde în cascadă la alte domenii, inclusiv la alimentație, sănătate, infrastructură și economie.
Alimentație: Riscurile pentru producția agricolă vegetală cauzate de căldură și secetă au atins deja un nivel critic în sudul Europei, dar și țările din centrul Europei sunt expuse riscului. În special secetele prelungite care afectează suprafețe mari reprezintă o amenințare semnificativă pentru producția agricolă, securitatea alimentară și aprovizionarea cu apă potabilă. Ca soluție, chiar și trecerea parțială de la proteinele de origine animală la proteinele de origine vegetală cultivate în mod sustenabil ar reduce consumul de apă în agricultură și dependența de furajele importate.
Sănătate: Pentru sănătatea umană, cel mai grav și mai urgent factor de risc climatic este căldura. Cele mai expuse la risc sunt anumite categorii de populație, cum ar fi lucrătorii în aer liber expuși la călduri extreme, persoanele în vârstă și persoanele care locuiesc în imobile construite necorespunzător, în zone cu un puternic efect de insulă de căldură urbană sau cu acces inadecvat la sisteme de răcire. Multe din pârghiile pentru reducerea riscurilor climatice pentru sănătate nu se regăsesc în politicile tradiționale din domeniul sănătății, de exemplu planificarea urbană, standardele de construcție și legislația muncii.
Infrastructură: Creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme mărește riscurile pentru mediul construit și pentru serviciile critice din Europa, inclusiv pentru energie, apă și transport. Deși riscurile de inundații costiere au fost gestionate relativ bine în Europa, creșterea nivelului mării și modificarea tiparelor de furtună pot avea efecte devastatoare asupra oamenilor, infrastructurii și activităților economice. În sudul Europei, căldura și seceta generează riscuri substanțiale pentru producția, distribuția și cererea de energie. Clădirile rezidențiale trebuie, de asemenea, adaptate la creșterea căldurii.
Economie și finanțe: Economia și sistemul financiar din Europa se confruntă cu multe riscuri climatice. De exemplu, fenomenele climatice extreme pot duce la creșterea primelor de asigurare, pot amenința activele și ipotecile și pot determina creșterea cheltuielilor guvernamentale și a costurilor împrumuturilor. Viabilitatea Fondului de solidaritate al UE este deja extrem de amenințată din cauza inundațiilor și incendiilor de vegetație costisitoare din ultimii ani. Agravarea impactului climatic poate, de asemenea, să adâncească lacunele din asigurările private și să facă gospodăriile cu venituri mici mai vulnerabile.
România, lovită de temperaturi foarte ridicate
Anul 2023 a fost cel mai cald an din istorie pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade Celsius și o abatere termică de 2,3 grade Celsius față de normalul perioadei 1981 - 2010. Totodată intervalul 2012-2023 a devenit cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat s-au înregistrat, aproape 21 de grade Celsius, un record de temperatură al ultimilor șase ani. De asemenea, ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de stații din țara noastră, pentru istoria recentă, de când se fac măsurători. Unul dintre sectoarele cele mai afectate de lipsa precipitațiilor este agricultura. După anii secetoși 2022 și 2023, nici 2024 nu face excepție, iar lipsa apei deja se face simțită în agricultură. Seceta din 2022 a afectat circa 150.000 de fermieri și peste 1,1 milioane de hectare de culturi.
Pregătirea statelor UE este insuficientă, deoarece punerea în aplicare a politicilor a rămas în urmă față de creșterea rapidă a riscurilor, atrage atenția documentul citat.
Exemple de evenimente climatice extreme în perioada 2021 - 2023
• În Germania și Belgia au avut loc precipitații extreme și inundații pe scară largă în 2021 (44 de miliarde de euro daune și peste 200 de decese), în Slovenia în 2023 (daune estimate la aproximativ 16% din PIB-ul național), în Grecia în 2023 (scăderea nivelului de trai). Aceste evenimente au provocat efecte grave, directe asupra așezărilor, infrastructurii, agriculturii și sănătății umane.
• Căldura extremă în combinație cu seceta prelungită, cum ar fi seceta record din 2022, au avut un impact sever asupra ecosistemelor, silviculturii, agriculturii, aprovizionării cu apă și asupra sănătății umane.
• Incendiile puternice din 2022 și 2023 au avut un impact grav asupra ecosistemelor, sănătății umane, infrastructurii, turismul și economiei în regiunile afectate.
Ce prevede Acordul de la Paris
Acordul de la Paris, semnat de statele UE și intrat în vigoare în noiembrie 2016, a prevăzut un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale. Un obiectiv pe termen lung al acordului a fost decizia guvernelor de a acționa pentru a menține creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C pentru evitarea valurilor de căldură repetate şi a schimbărilor climatice profunde, chiar ireversibile.