Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România, prin Ministerul Educației și Cercetării, alături de alte 90 de țări, participă la implementarea studiului internațional PISA 2025, în perioada 12 mai - 9 iunie. Studiul PISA evaluează din trei în trei ani capacitatea tinerilor de 15 ani de a rezolva probleme și de a identifica soluții pentru situații similare celor din viața reală. Datele colectate vor sta la baza analizelor care permit înțelegerea măsurii în care elevii români sunt pregătiți pentru continuarea studiilor și integrarea pe piața muncii. Ultimul raport PISA arată că România are un procent de două ori mai mare de tineri cu cunoștințe reduse în disciplinele principale, comparativ cu nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu toți specialiștii în educație și sociologii recunosc relevanța rezultatelor PISA, nu doar în România, ci și în alte state din fostul bloc comunist, arătând că testarea nu ține cont de realitatea diferită din țările blocului estic, comparativ cu cele din vest.
Testele PISA evaluează capacitatea tinerilor de a rezolva probleme și de a identifica soluții pentru situații similare celor din viața reală, în cadrul a trei domenii: lectură, matematică şi știinţe. Pentru ediția 2025, se adaugă evaluarea în limba străină și domeniul inovator Învățarea în lumea digitală - Learning in Digital World (LDW).
Sunt aplicate și o serie de chestionare de context (Chestionarul școlii și Chestionarul elevului), obligatorii pentru toate țările participante. Începând cu 12 mai, la testare vor participa 10.362 de elevi cu vârsta de 15 ani din 321 de unități de învățământ - școli gimnaziale, licee sau școli profesionale, atât din mediul urban, cât și din mediul rural. Selectarea acestora se face aleatoriu, printr-o procedură standardizată, unică la nivel internațional (eşantion reprezentativ).
Dintre aceștia, 1.477 de elevi din 66 de unități de învățământ învață în limba maghiară, fiind eșantionul reprezentativ la nivel național pentru această categorie de populație. De asemenea, participă și 2.015 profesori, dintre care 1.430 de profesori care predau Științe (Fizică, Chimie, Biologie și Geografie) în cele 321 de școli; 585 de profesori care predau Limba Engleză din școlile participante și părinții celor 10.362 de elevi participanți.
Pentru prima oară în România, în cadrul PISA 2025 se evaluează și competențele elevilor la limba engleză în cadrul studiului Foreign Language Assessment (FLA), la care participă 2.149 de elevi. Tot pentru prima oară se administrează o serie de chestionare suplimentare: Chestionarul profesorului de științe, Chestionarul profesorului de limba engleză și Chestionarul părintelui.
Cum se va desfășura testul
„Sesiunile de evaluare destinate elevilor durează aproximativ 4 ore, dintre care: 15 minute pentru introducerea generală; 120 - 130 de minute sunt alocate administrării testului cognitiv, organizat în 2 sesiuni a câte 60 - 65 de minute fiecare, cu o pauză scurtă între acestea; 15 minute pauză; 45 - 50 de minute pentru completarea chestionarului elevului (elevii își exprimă opiniile despre activități desfășurate la școală și în afara școlii, precum și despre unele aspecte ale calității vieții lor) și a chestionarului TIC. Toate instrumentele de evaluare se aplică în format digital, cu excepția chestionarului administrat părinților, care va fi aplicat în format hârtie. La nivelul fiecărei unități școlare, administrarea se realizează într-o singură zi (în sesiuni paralele și/sau succesive) sau în zile consecutive, la date stabilite de comun acord cu școlile”, a transmis Ministerul Educației.
Citește pe Antena3.ro
Răspunsurile părinților vor fi încărcate într-o bază de date a Consorțiului PISA 2025, iar rezultatele obținute sunt strict confidențiale. Fiecare elev participant la PISA 2025 primește o diplomă personalizată. Participarea României la studiul PISA 2025 este importantă, pentru că se urmăreşte atât obținerea unei imagini detaliate cu privire la nivelul unor achiziții fundamentale ale elevilor în materie de competențe, cât și creşterea capacității autorităților de decizie din România de a adopta și implementa politici educaționale bazate pe dovezi.
A crescut analfabetismul funcțional
Rezultatele obținute de elevii români stau la baza proiectării unor intervenții adecvate, având în vedere că acestea se referă nu numai la nivelul achizițiilor elevilor, ci și la contextele învățării. Participarea contribuie la corelarea învățământului românesc cu evoluțiile sistemelor de educație performante la nivel internațional.
Rezultatele testului din anul 2018 au fost cele mai slabe, evidențiind faptul că analfabetismul funcțional crescuse la 44%, de la 39%, cât era în 2015, adică un elev din doi nu se putea descurca într-o situaţie concretă cu ceea ce a-nvăţat la şcoală.
Situația s-a agravat în următorii 3 ani. La Matematică, PISA 2022 a arătat că 49% dintre elevii de 15 ani din România erau sub nivelul de bază în privința competențelor, adică analfabeți funcțional. Raportul publicat ulterior de Ministerul Educației a eliminat unele părți din analiză, precum graficul care ilustrează procentul de analfabetism funcțional - 49% la Matematică, 42% la citire și 44% la Științe. Acest grafic a fost șters din prezentarea OCDE în varianta românească.
Ultima testare a mai arătat că 28% dintre elevi nu ascultă ce spune profesorul în timpul orelor, în timp ce media OCDE este de 30%, și doar 1 din 2 elevi din școlile românești spune că simte că aparține școlii, media OECD fiind de 75%.
Fostul ministrul a declarat că rezultatul e irelevant
Dar au venit și explicații din partea fostului ministru al Educației, Ligia Deca, precum și din partea profesorilor din sistemul de învățământ preuniversitar și din cel universitar, care spun că testele PISA nu sunt concepute pentru ceea ce învaţă copiii români și că rezultatele foarte slabe care au fost înregistrate nu reflectă performanța reală a sistemului. România s-ar fi înscris în sistemul PISA numai formal, aceste standarde neavând absolut nicio legătură că sistemul de educaţie din ţara noastră.
Sistemul PISA are la bază învăţarea prin exerciţii de gândire critică, analiză şi creativitate, în timp ce sistemul de educaţie din România s-a bazat foarte mult timp aproape exclusiv pe memorare şi redarea mecanică a informaţiei acumulate. Astfel, avantajate ar fi doar ţările care au un sistem de educaţie de tip PISA.
Sistemul de evaluare de tip PISA a fost introdus pentru a forţa schimbarea sistemului de educaţie din România, în sensul introducerii gândirii critice, în locul memorării mecanice. Totuşi, acest deziderat pare foarte departe de a fi realizat, deşi se încearcă de peste 20 de ani impunerea acestei noi strategii.
Schimbarea sistemului se face greu
Sindicatele din educație au cerut, din 2002, o schimbare a sistemului de învățământ, dar abia de anul acesta s-a lansat proiectul de modificare a planurilor-cadru pentru învățământul preuniversitar și procesul de adoptare a noilor planuri încă nu s-a încheiat, fiind contestat de foarte multe cadre didactice, ceea ce a dus la o serie lungă de dezbateri. Dacă actualul ministru, Daniel David, nu le va adopta, până la încheierea mandatului în actualul guvern devenit interimar, e posibil ca întregul proces să fie reluat de la zero, de viitorul ministru.
Problema schimbării frecvente a miniștrilor Educației stă la baza stagnării procesului de reformă a învățământului, iar acum se întâmplă încă o dată acest lucru, chiar în perioada în care se ajunsese la un consens cu sindicatele, profesorii și elevii.
Încă din 2023, Ministerul Educației, sub conducerea Ligiei Deca, a lansat reforma sistemului românesc, pentru a se alinia la standardele europene. Dezideratul este elaborarea standardelor curriculare de învățare și a standardelor de evaluare unitară pentru sistemul de educație preuniversitar, inclusiv evaluarea externă digitală, pentru creșterea calității în educație. Se urmărește asigurarea aceluiași nivel de educație de bază pentru toți, comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor din diferite medii educaționale ale țării, precum și comparabilitatea cu rezultatele evaluărilor internaționale de tipul PISA, PIRLS, TIMSS etc. Dar s-a pornit numai cu un proiect-pilot.
Totuși, din momentul implementării acestui nou proiect de evaluare s-au mai făcut câțiva pași importanți, prin modificarea legislației în domeniul Educației. Atât Legea învățământului preuniversitar, cât și Legea învățământului superior au componente de digitalizare și facilitează adaptarea sistemului la noile cerințe legate de educația și formarea pentru piața forței de muncă din viitor. Reforma a fost continuată de actualul ministru al Educației, Daniel David, dar e departe de a se fi încheiat.
Mai mulți profesori și specialiști în educație din România nu acordă mare interes acestor tipuri de teste, susținând că reflectă un sistem de educație diferit de cel din România, iar evaluarea nu are cum să fie una care să reflecte realitatea.
