Peste două miliarde de tone de alimente rămân neconsumate la nivel mondial, o cantitate aproape dublă faţă de estimările anterioare, arată cel mai recent raport realizat de World Wildlife Fund (WWF) şi retailerul britanic Tesco Plc. În România, peste trei sferturi dintre participanții la un studiu regional admit că au obiceiul să arunce mâncare.
Raportul WWF arată că, la nivel global, circa 2,5 miliarde de tone de alimente s-au pierdut la nivel de ferme, au fost risipite de retaileri sau de consumatori – adică aproximativ 40% din producţie. Cifra e aproape dublă faţă de o estimare anterioară, care indica 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute pe plan mondial. Fermele din ţările bogate sunt responsabile pentru o cantitate de alimente risipite mai mare decât se credea iniţial.
Pe apa sâmbetei
Conform Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice – IPCC, organism al ONU care regrupează 195 de state –, risipa alimentară are drept consecință 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute, de la fermă în farfurie a fost realizată în 2011, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Datele arătau că 33% din producţia mondială de alimente se ducea pe apa sâmbetei.
Noul raport WWF, care se bazează pe studiile realizate de FAO, arată că 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor. La acestea se adaugă alte 931 de milioane de tone de alimente risipite de retaileri şi consumatori.
Nevoia de măsuri concrete
Autorii raportului WWF le cer guvernelor şi companiilor alimentare să adopte măsurile necesare pentru limitarea acestei probleme. Companiile ar trebui să-și stabilească obiective clare pentru reducerea risipei alimentare, să măsoare şi să raporteze surplusul şi risipa, şi să ia măsuri în operaţiunile lor, de la furnizori până la consumatori.
Până acum, doar 11 din cele 192 de planuri naţionale climatice, convenite în cadrul acordului de la Paris (tratat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu 2020) menționează pierderile și risipa de alimente. Majoritatea acestor planuri aparţin unor state africane, care au abordat problema pierderilor de alimente post-recoltare.
Românii, mereu fruntași
În clasamentul risipei, România se situează printre fruntași. Obiceiurile de cumpărare ale românilor, cele de consum, modul în care compatrioţii noștri folosesc resturile alimentare au făcut, în premieră, obiectul unui studiu naţional şi regional.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în calitate de coordonator proiect, alături de Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje, împreună cu echipa Proiectului Food Waste Combat, au realizat în perioada iunie-septembrie 2020 un studiu cu privire la risipa alimentară în gospodării.
Studiul a făcut parte din proiectul „Zéro Gaspillage – pour une production et une consommation responsables en ECO” (Zero risipă, pentru o producție și un consum responsabil în Europa Centrală și Orientală), finanțat de Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale.
Educație insuficientă
Indiferent de țara de proveniență, respondenții declară, în măsură covârșitoare, că aruncă mâncare. Astfel, în România, 83% din participanții la studiu afirmă că au acest obicei, în Republica Moldova - 78,7%, iar în Macedonia - 67,2%.
„Subiectul risipei alimentare stârnește un interes crescut pentru foarte mulți respondenți, cei mai mulți care se declară interesați de acesta fiind consumatorii din România (aproximativ 60%)”, a precizat coordonatorul echipei de cercetare de la USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cristina Pocol. „Se constată astfel o contradicție între «interes» și «comportament efectiv», ceea ce denotă o educație insuficientă cu privire la comportamentul de consum sustenabil al populației din cele trei țări”.
Cele mai risipite alimente
Fructele, legumele și pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporție. Principalele motive pentru care participanții la studiu aruncă alimentele sunt data de expirare și alterarea acestora, arată studiul regional.
Respondenții consideră că, dintre toți actorii implicați în lanțul agro-alimentar, principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt consumatorii și restaurantele, iar cel mai puțin responsabili sunt agricultorii și micii comercianți.
Criza provocată de pandemie a afectat gospodăriile din cele trei țări luate în studiu, însă două treimi dintre participanți au afirmat că se pot bucura de aceeași cantitate de alimente, cu aceiași bani, iar cantitatea de alimente aruncate a crescut la peste 10% din gospodării.
„Risipa alimentară nu este un fenomen ce poate fi atribuit unei anumite categorii socio-demografice, ci pare un fenomen larg răspândit, a cărui diminuare necesită încă multe investiții concretizate în campanii de informare și educare a actorilor implicați”.
Prof. dr. Cristina Pocol, coordonatorul echipei de cercetare, USAMV Cluj-Napoca
Studiul derulat de cercetători în România, Macedonia de Nord şi Republica Moldova răspunde nevoii de cunoaștere a fenomenului risipei alimentare – fiindcă în Republica Moldova nu există nicio cercetare pe această temă, iar în România și Macedonia cercetările sunt insuficiente și nu includ actori din întreg lanțul agroalimentar.