Înfuriat de politica de sancțiuni aplicată de Uniunea Europeană în coordonare cu administrația de la Washington, Kremlinul recurge la măsuri tot mai agresive pentru a-i descuraja pe europeni să respecte întocmai indicațiile primite din partea marelui lor aliat de peste Ocean. Într-un aparent gest de răzbunare față de sancțiunile impuse în ultima vreme de către Bruxelles contra Moscovei, hackerii din gruparea „Fancy Bear”, sponsorizată de statul rus, au lansat un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii critice și a sistemului bancar din Germania, țară considerată motorul UE.
Atacul informatic, lansat în ultimele zile, a fost confirmat de surse occidentale, miercuri dimineață, scrie publicația germană „Bild”. Potrivit Oficiului Federal pentru Securitatea Informațiilor (BSI), în spatele atacului se află gruparea de spionaj cibernetic „Fancy Bear”, care primește ordine de la serviciul militar de informații al armatei ruse, temutul GRU. O serie de surse au declarat pentru „Bild” că, foarte probabil, Moscova a lansat această ofensivă, într-un gest de răzbunare față de politica de sancțiuni aplicate Rusiei, precum și în scopul prevenirii adoptării unor măsuri punitive dure împotriva Belarusului și a președintelui său, Alexander Lukașenko, acuzat recent de deturnarea unei curse aeriene internaționale pentru a captura un jurnalist critic la adresa regimului de la Kiev. Acțiunea, susțin aceleași surse, a avut drept principal obiectiv decuplarea Germaniei de la sistemul internațional de plată „Swift”. Până în prezent, Germania a mai fost, în câteva rânduri, ținta piraților informatici aflați în solda Moscovei, care au atacat numeroase obiective de infrastructură. Spre iritarea cancelarului Angela Merkel și indignarea membrilor Cabinetului său, hackerii ruși au penetrat de câteva ori și Parlamentul german, spionând informații confidențiale. Ei au sustras apoi și date ale producătorului german de vaccin „Biontech”, de la Autoritatea Europeană de Autorizare a Medicamentelor (EMA). Anexarea Crimeei și sprijinul acordat rebelilor proruși, masarea unui număr impresionant de trupe ruse la granița cu Ucraina, presupusul amestec în alegerile unor state occidentale, atacurile cibernetice și reprimarea brutală a opoziției de la Moscova au constituit până acum tot atâtea motive pentru adoptarea unui val de sancțiuni contra Rusiei, după o strategie comună SUA-UE. În timp ce relațiile dintre Casa Albă și Kremlin sunt mai proaste ca niciodată de la terminarea Războiului Rece, și legăturile dintre Rusia și blocul comunitar european s-au alterat îngrijorător.
Mediere distrusă
Considerată mult timp un intermediar al președintelui rus în relațiile Kremlinului cu Occidentul, Angela Merkel încearcă acum, la sfârșit de mandat, o mediere între Moscova și Bruxelles. Atacurile cibernetice au avut loc tocmai când Merkel susținea, la începutul săptămânii, că inițierea unui dialog între UE și Rusia ar fi util pentru deblocarea unor chestiuni importante. Cancelarul german mai afirma că ar profita de o întrevedere cu președintele rus pentru a-i spune direct lui Vladimir Putin că pirateria informatică nu este o bază pentru relații productive. „Cred că este mai bine nu doar să vorbim între noi, ci să-i și spunem în față președintelui rus toate aceste lucruri”, a declarat Merkel. „În momentul de față, relația dintre Rusia și Uniunea Europeană nu este, într-adevăr, una bună, dar chiar și în timpul Războiului Rece oamenii își vorbeau. Tăcerea nu este propice soluționării problemelor”, a precizat ea. Merkel a adăugat că liderii UE au identificat chestiuni asupra cărora au convenit că ar putea fi discutate cu Moscova. Mai mult, ei au cerut unor oficialități să găsească formate și condiții pentru deblocarea negocierilor cu Moscova. Pe lângă îngrijorarea blocului comunitar european față de influența rușilor în Belarus și Ucraina, Merkel a mai menționat problemele dezarmării și ale viitorului Siriei și Libiei, pe lista subiectelor ce ar putea fi dezbătute de UE și Putin. Săptămâna trecută, liderii UE au respins o propunere franco-germană de organizare a unei reuniuni cu Rusia, după ce Polonia și statele baltice au susținut că o astfel de inițiativă ar trimite un mesaj greșit, în condițiile deteriorării legăturilor dintre Est și Vest.
Sancțiunile, oful Moscovei
De cealaltă parte, după refuzul inițial al liderilor de la Bruxelles de a organiza un summit cu Rusia, șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, citat de „Daily Express”, a afirmat: „Fără falsă modestie, Washingtonul și Bruxellesul se autonumesc «o ancoră pentru democrație, pace și stabilitate», elemente ce contrastează cu «autoritarismul sub toate formele sale». Mai exact, ele și-au anunțat intenția de a folosi sancțiunile pentru a acorda «un sprijin pentru democrațiile de pretutindeni». Capitalele europene au dat atenție sentimentelor «Fratelui mai Mare» și au prins aria din zbor, cu multă delectare. Fondul declarațiilor făcute de ele este că sunt pregătite să-și normalizeze relațiile cu Moscova, dar numai după ce aceasta își schimbă comportamentul. E ca și cum un cor ar fi fost organizat dinainte pentru a-l acompania pe interpretul principal. Nu au existat concesii unilaterale de la sfârșitul anilor ’90 și nici nu vor fi”. „Dacă vreți să lucrați cu noi, să recuperați profiturile pierdute și reputația în afaceri, haideți să luăm loc și să convenim asupra modalităților prin care putem să ne întâlnim la jumătatea drumului pentru a găsi soluții și compromisuri”, a precizat Lavrov. În condițiile menținerii tensiunilor la granițele Ucrainei, reluarea convorbirilor dintre UE și Rusia pare, însă, un obiectiv nu tocmai ușor de realizat.