În contextul unei amenințări cu foametea, despre care s-a vorbit, la nivel mondial, în ultima lună, în contextul pandemiei, mai multor specialiști le-au venit idei de supraviețuire: să renunțăm la florile din grădină și să cultivăm legume... De fapt, asta făceau românii în regimul comunist, când și în marile orașe se cultivau legume și zarzavaturi, în grădinile din jurul blocurilor. S-ar putea merge mai departe, dacă se va ajunge la concluzia că și anumite animale domestice ar putea fi crescute în curtea casei sau... chiar la bloc.
Un specialist care cercetează îmbunătățirea stilului de viață, Dave Whelan, participant la proiectul „Peisaj comestibil”, spune că acum este momentul să facem schimbarea necesară pentru a ne proteja în fața unei eventuale perioade de foamete. Ideea a plecat de la nevoia de preluare a controlului asupra propriei noastre surse de hrană, care devine și „o experiență eliberatoare”, un nou stil de viață sănătos și productiv. „Desigur, depinde și de factorii de decizie care să permită unele schimbări la nivel macro, dar nu m-aș limita la asta, deoarece politica, la fel ca navele de containere care ne aduc toată alimentația, deocamdată, poate tergiversa mult timp luarea unei decizii, pentru a corecta cursul lucrurilor”, spune Dave Whelan.
Reevaluarea spațiului din jurul locuinței
Specialistul îi îndeamnă pe oameni să se uite cu atenție în curtea din spatele casei sau în grădină, dacă au una, iar cei care au norocul acesta, pot transforma și un gazon frumos într-o grădină de legume. „Aveți un gazon frumos? Cu toate acestea, nu vă hrănește. Ar putea fi folosit acest gazon mai bine? Noi derulăm Edible Landscape Project, mișcare bazată pe Westport, care a dezvoltat o abordare de jos în sus a schimbărilor climatice și în special modul în care se raportează la alimente. Misiunea noastră este de a inspira indivizii și comunitățile să facă alegeri mai inteligente, care au un impact pozitiv asupra securității alimentare locale și a mediului nostru”, explică specialistul. Creatorii proiectului îi îndeamnă pe oameni să înceapă prin a crește măcar un lucru, doar unul. Și chiar astfel se numește campania de conștientizare lansată în cadrul proiectului. „Merită încercat. Alătură-te campaniei «Grow One Thing» a proiectului Peisaj comestibil. Faceți un scurt videoclip cu fructe sau legume pe care le cultivați în grădina dv., împărtășiți câteva dintre sfaturile și trucurile dv. și trimiteți-ne prin e-mail”, îndeamnă specialiștii implicați în proiect.
Perspectiva unei întreruperi a aprovizionării
Cei care au lansat proiectul ne îndeamnă să reevaluăm și perspectiva aprovizionării cu alimente, în viitor. Până în prezent, este adevărat că putem spune că nu a existat o criză alimentară, dar ar trebui să ne gândim de două ori, înainte de a considera că așa ceva nu se poate întâmpla. “Să investigăm problema sau lipsa unei probleme puțin mai detaliat și să vedem ce am putea descoperi... la timp. Majoritatea retailerilor mari operează un sistem „just-in-time”. Acest lucru depinde de un echilibru fin între cerere și ofertă, corelate cu un calendar. Dar ce s-ar întâmpla dacă există o întrerupere? Să presupunem că vremea este nefavorabilă și o cultură eșuează. În absența unei alternative adecvate, cum ar fi livrările dintr-o altă parte a lumii a produselor afectate de starea vremii, culturile de lângă casă pot rezolva problema care ar apărea pe rafturile magazinelor noastre. Dar ce se întâmplă dacă există o pandemie și transporturile sunt întrerupte?”, se întreabă specialiștii. Chiar dacă până acum au continuat activitățile economice, inclusiv în agricultură și în transporturi, astfel încât s-a asigurat aprovizionarea cu alimente, experții spun că ar fi mai bine să ne asigurăm singuri un strict necesar de hrană, în caz că s-ar putea întâmpla ceva și mai grav, în viitor.
Cred că acest coronavirus este un semnal de avertizare că viitorul alimentelor se schimbă și va fi local. Poate că în viețile noastre anterioare crizei, nu am petrecut mult timp gândindu-ne de unde provine mâncarea noastră.
Dave Whelan, specialist „Peisaj comestibil”
Românii au fost primii care au aplicat strategia
Suntem în anul 2020, când observăm că este nevoie de experți recunoscuți la nivel internațional care să lanseze, ca noutate absolută în life style, o idee implementată, la nivel național, de români, în perioada 1960-1990. Spiritul de supraviețuitor al românului, dar și deprinderile venite din educația primită de cei mai mulți în mediul rural, a creat acest „trend”, în zonele urbane, în timpul regimului comunist, când grădinile de legume erau înfloritoare în jurul blocurilor, inclusiv în Capitală. Dar România mai are un mare avantaj: 85% din suprafața țării este în mediul rural și încă aproape 5% este doar teoretic în urban, iar românii n-au încetat niciodată să cultive în grădinile lor legume și zarzavaturi, iar cei mai mulți cresc și animale în gospodărie. Astfel, ceea ce se numea până acum „agricultură de subzistență” – fenomen pentru care românii erau considerați aproape barbari, în raport cu restul lumii – devine acum stil de viață „smart”, sigur și sănătos, demn de a fi implementat, la nivel global, în viitor.