Ca și cum această veste nu ar fi suficientă, pentru a-i speria și mai tare pe cei circa două milioane de locuitori ai Capitalei, Primăria Generală mai vine cu o veste desprinsă parcă din filmele horror. Planșeul de beton care acoperă râul Dâmboviţa şi susţine Piaţa Unirii, din centrul Capitalei, este într-o stare de degradare foarte avansată și se poate prăbuși oricând în cazul unui seism de intensitate medie. Aceste scenarii care dau fiori se regăsesc în „Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2021”, adoptat săptămâna aceasta de Consiliul Local al Primăriei Capitalei.
Planșeul de beton care acoperă râul Dâmboviţa şi susţine Piaţa Unirii din Capitală se află într-o stare de degradare foarte mare, iar autoritățile iau în calcul posibilitatea prăbușirii sale chiar și în cazul unui seism de intensitatea medie. „Ansamblul structural al planșeului din zona Piața Unirii, prezintă degradări majore care pot afecta grav exploatarea în siguranță a regularizării râului Dâmbovița și a traficului rutier din zonă”, se arată în documentul adoptat de Consiliul Local al Primăriei Capitalei. În urma expertizei tehnice a acestui planșeu, realizată în anul 2017 de către societatea POD-PROIECT SRL din Iași, s-au propun două soluții pentru readucerea construcției la parametrii optimi. Prima soluție, mai puțin costisitoare, propunea executarea unor lucrări de reparații generale la planșeul existent, iar cea de-a doua, mai radicală, propunea demolarea actualei structuri și construirea unui planșeu nou. Deși degradarea accentuată și accelerată a ansamblului structural al planșeului este cunoscută de mai mulți ani, prima expertizare realizându-se în 2004, până acum nicio administrație a Capitalei nu a fost interesată de rezolvarea acestei grave probleme, ba mai mult, au preferat să o țină departe de locuitorii Bucureștiului.
Jumătate din clădirile aflate în pericol au regim de înălțime mic
Potrivit „Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2021”, document care se actualizează o dată la 5 ani, dintre cele 23.000 de clădiri care se estimează că vor suferi avarii grave în cazul unui seism de intensitata celui din 1977, jumătate au regimul de înălțime P și P+1, fiind construite din material de slabă calitate, 40% sunt clădiri cu până la patru etaje, din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar 10% sunt clădiri înalte, din beton armat și zidărie. În aceste condiții, și numărul persoanelor care ar avea de suferit este unul mare, fapt ce ar pune sub o mare presiune rețeaua spitalicească a Capitalei, mai ales că și clădirile în care aceasta funcționează reprezintă o mare vulnerabilitate în caz de cutremur, din cauza vechimii mari.
Un cutremur produs noaptea ar lăsa în urmă 6.500 de morți și 29.000 de răniți
În scenariul unui cutremur produs pe timp de noapte, peste 450.000 de persoane riscă să se afle în clădiri care pot depăși gradul 3 de avarie. Dintre acestea, 95.000 pot deveni captive în clădiri care în cea mai mare parte (54%) sunt construcții înalte, realizate înainte de 1977. De asemenea, estimările incluse în documentul amintit, indică posibilitatea înregistrării a 6.500 de decese, în timp ce 16.000 de persoane ar putea fi grav rănite, iar alte 13.000, rănite ușor. Dintre acestea persoane, circa 10.500 ar putea necesita internare pentru a primi îngrijiri de specialitate, dar acest număr mare poate depăși capacitatea unităților spitalicești. În cazul unui cutremur produs pe timp de zi în București, scenariul luat în calcul de autorități indică o reducere cu 54% a efectelor față de cele produse de un cutremur produs pe timp de noapte.
Analiza Primăriei Capitalei mai identifică o serie de riscuri asociate riscului seismic, precum cel al distrugerii rețelelor de utilități publice, fapt ce va antrena și un pericol biologic.
131 de clădiri înalte și foarte înalte sunt în pericol în cazul unui cutremur similar celui produs în urmă cu 44 de ani, dintre care 22 sunt blocuri, iar restul sunt clădiri de birouri, hoteluri, clădiri administrative (printre care și Palatul Parlamentului) etc.
Principalele vulnerabilități ale Capitalei, în caz de seism
- circa 400 clădiri de locuit înalte (peste 8 nivele), realizate în perioada 1925 - 1940;
- populația cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mișcării seismice (circa 800.000 persoane cu vârste între 0-19 ani și grupa peste 60 de ani);
- rețeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 km;
- rețeaua unităților de învățământ, cu peste 450 de obiective;
- rețeaua sanitară, cu circa 562 de unități, din care 55 sunt spitale;
- rețeaua de termoficare, în lungime de 437 km;
- rețeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 km;
- rețeaua turistică, ce cuprinde peste 45 hoteluri mari;
- rețeaua unităților culturale, cu circa 27 de instituții;
- rețeaua de metrou, din care circa 35 km prezintă o vulnerabilitate medie.
Palatul Cotroceni, Teatrul Național și Ferentari, printre zonele cu risc social maxim
Un alt pericol luat în calcul este cel al riscului social. Acesta poate izbucni în trei zone, susțin autorii documentului, fiind generate de aglomerările mari de oameni. Astfel, problemele sociale pot apărea în cadrul târgurilor și expozițiilor care se organizează în pavilioanele expoziționale de la ROMEXPO și ROMAERO BĂNEASA, în cadrul spectacolelor organizate la Sala Polivalentă, Sala Palatului și Teatrul Național București, precum și în cadrul festivalurilor, spectacolelor și competițiilor sportive organizate în piețe (Piața Constituției, Piața Universității, Piața George Enescu și Piața Victoriei), pe stadioane (Arena Națională, Stadionul Ghencea, Stadionul Giulești, Stadionul Cotroceni și Stadionul Dinamo), precum și în parcuri (Parcul Tineretului, Parcul Izvor, Parcul Herăstrău). De asemenea, Primăria Capitalei ia în calcul apariția riscului social pe timpul manifestațiilor sociale de protest, iar în acest caz locațiile avute în vedere sunt zona Palatului Cotroceni, Palatului Parlamentului, Palatului Victoria, marile bulevarde (bd. Unirii, bd. Gh. Magheru, bd. Lascar Catargiu), zona ministerelor și a ambasadelor.
Nu în ultimul rând, se iau în calcul zonele defavorizate unde locuiesc oameni cu un nivel scăzut de trai, aici fiind incluse zonele Ferentari/Zăbrăuți, Prelungirea Ferentari/Iacob Andrei, Giulești Sârbi/Săbăreni.
Ruperea barajelor ar mătura orașul
Pe lângă inundațiile care lovesc foarte multe străzi ale orașului în cazul unor ploi mai abundente, Bucureștiul prezintă și un risc de inundații din cauza unor eventuale accidente la barajul Lacul Morii, de pe râul Dâmbovița, și la cele amenajate, în cascadă, pe râul Colentina. În aceste cazuri, sunt luate în calcul mai multe ipoteze, precum ruperea barajelor din diverse motive și dezvoltarea unor breșe din cauza unor alunecări.