Dărâmarea Guvernului PSD, prin moțiune de cenzură, riscă să adâncească și mai mult cria politică instaurată, de câteva luni, în România. Cu un guvern interimar ostil, președintele Klaus Iohannis, artizanul planului de trimitere a social-democraților în opoziție, intenionează să-l nominalizeze pe liderul PNL, Ludovic Orban, în calitatea de prim-ministru desemnat, însă tot mai multe voci din spectrul politic parlamentar își exprimă îndoiala că acesta va și primi votul de investitură. Este posibil, astfel, ca, până la alegerile prezidențiale, situația Executivului să nu fie tranșată și, spun anumite surse, să se prefere chiar variant alegerilor anticipate.
La acest moment, pe piață sunt vehiculate trei scenarii posibile cu privire la soarta guvernării. Primul scenariu și cel mai simplu pentru actualul președinte ar fi ca Ludovic Orban să primească votul de investitură în termen de 10 zile începând de mâine sau de marți. Pentru aceasta, este nevoie de votul a 233 de parlamentari, exact cât era nevoie și pentru ca o moțiune de cenzură să treacă. PSD, care are 202 deputați și senatori nu va vota, iar ALDE, UDMR și Pro România pun condiții ca să susțină, cu voturile lor, un astfel de executiv.
Dacă primul guvern “Orban” va pica în Parlament, președintele trebuie să se consulte, din nou, cu partidele politice parlamentare, pentru a desemna un nou candidat pentru Palatul Victoria. Este posibil și chiar probabil, având în vedere determinarea lui Klaus Iohannis de a-șo instaura “guvernul lui”, să forțeze și o a doua nominalizare a lui Ludovic Orban.
Anticipate sau “undă verde” pentru Iohannis
Acesta este punctul în care pot apărea două soluții. Prima, știut fiind faptul că mulși parlamentari ar vota orice propunere, dacă există riscul să se declanșeze alegeri anticipate parlamentare, îi vor face pe plac președintelui. Urmând ca Ludovic Orban să conducă un guvern de tranziție, până în toamna anului viitor.
Însă, este vehiculată și ipoteza ca PSD, împreună cu parlamentarii Pro România să nu agreeze instalarea unui Guvern PNL, care, printre altele, să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție sau care să nominalizeze un candidat PPE pentru funcția de comisar european. Și, astfel, să trântească și un al doilea guvern în Parlament. Din acel moment, se deschide calea alegerilor anticipate, care vor fi organizate după consumarea alegerilor prezidențiale. Însă, riscul unui asemenea demers constă în aceea că, având în vedere configurația intenției de vot existentă în România, în acest moment, formațiuni la ALDE, PMP sau chiat Pro România să nu mai prindă locuri în viitorul Parlament.
Rămâne e văzut dacă, sub spectrul acestei amenințări, partidele îi vor da “undă verde” lui Iohannis să-și instaleze “guvernul lui” sau nu.
Criza guvernamentală s-ar putea accentua, în ciuda asigurărilor făcute de președintele Iohannis, la sfârșitul sătămânii trecute, că noul premier va fi instalat în scurt timp