Propunerea legislativă pusă săptămâna trecută pe masa senatorilor este inițiată de Diana Buzoianu, deputat USR, și susținută de alți peste 20 de colegi de partid și urmărește să stabilească cadrul pentru îmbunătățirea administrării DCD („deşeuri din construcții, renovare, reabilitare, reparații, demolări de construcții civile, construcții industriale, structuri, utilități, infrastructură de transport şi activități de dragare și desalinizare”).
Chiar dacă cele mai importante modificări cuprinse în Directiva-cadru privind deşeurile au fost adoptate în Ordonanţa de Urgență 92/2021, care a înlocuit Legea deșeurilor nr.211/2011, este necesară stabilirea unui cadru legislativ special pentru îmbunătățirea administrării deșeurilor provenite din construcții și demolări, spun inițiatorii, care precizează că „în prezent, în România nu există o legislație națională specifică privind gestionarea DCD”.
De asemenea, proiectul vizează o mai bună reciclare a acestor deşeuri şi să stimuleze reutilizarea componentelor de construcție.
„Scopul prezentei legi este reducerea ponderii deşeurilor provenite din activitățile de construire şi desființări din totalul deşeurilor eliminate, prin creșterea gradului de valorificare, reciclare și reducerea gradului de abandonare a acestora în vederea reducerii impactului asupra mediului datorat riscurilor provenite din activitățile de construire şi/sau desființări a construcțiilor și crearea cadrului necesar pentru încurajarea reutilizării componentelor şi deşeurilor provenite din construcții și desființări sau a materialelor rezultate din tratarea acestora”, se arată în document.
Conform proiectului de lege, deşeurile provenite din construcţii şi desființări nu sunt doar cele rezultate din amenajările interioare și din construcţia şi demolarea clădirilor (ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, cabluri, soluţii de lăcuit/vopsit/izolante, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat etc.), ci și materialele rezultate din construcţia şi întreţinerea drumurilor (smoală, nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici, covor asfaltic) sau excavate în timpul activităţilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare (sol, pietriş, argilă, nisip, roci, resturi vegetale).
Noi obligații pentru autorități și constructori
Printre noile reguli prevăzute în proiect, se regăsește, în primul rând, obligația celor care dețin autorizaţii de construire sau demolare a lucrărilor publice să solicite „soluţii de reutilizare sau valorificare a deşeurilor de construcţii şi demolări, încă din faza studiilor de fezabilitate”. Această cerinţă va trebui să fie inclusă în caietele de sarcini. „Reutilizarea sau valorificarea deşeurilor de construcții și demolări se poate face, preferabil, pe același amplasament sau în proiecte diferite”, prevede inițiativa.
Astfel de soluţii pentru reutilizarea sau valorificarea deşeurilor de construcţii vor trebui să ceară și cei care fac lucrări private, încă din faza de proiectare.
Mai mult, înainte de începerea unui proiect de demolare va fi obligatorie efectuarea unui audit de anterior demolării, „în scopul identificării celor mai bune practici de demontare şi demolare şi a tipurilor şi cantităţilor de subansamble, materiale şi deşeuri generate”, urmând ca activitatea propriu-zisă să fie monitorizată.
Tot în cadrul acestui audit anterior vor fi colectate informații și despre materialele care necesită a fi separate la sursă - cum ar fi deşeurile periculoase -, despre materialele care pot/nu pot să fie reutilizate sau reciclate; despre modul în care vor fi gestionate deşeurile nepericuloase și periculoase şi posibilităţile de reutilizare şi/sau reciclare a deşeurilor.
Auditul anterior demolării va fi efectuat „de un expert calificat, cu cunoştinţe adecvate despre materialele de construcție, tehnicile de construcție și istoricul construcțiilor, acreditat de agențiile judeţene pentru protecţia mediului”, conform proiectului de lege, care prevede, totodată, că expertul „trebuie să fie familiarizat cu tehnicile de demolare, cu tratarea şi cu prelucrarea materialelor şi deşeurilor”.
„Este interzisă amestecarea diverselor tipuri de deşeuri”
Documentul stipulează, totodată, că titularii autorizației de construire/desființare, în mod direct sau prin operatori economici autorizați, vor avea obligația „să asigure sortarea la sursă a deşeurilor provenite din construcţii şi desființării (...), pe tipuri de deşeuri, inclusiv a deşeurilor periculoase și să le stocheze în mod corespunzător, în containere dedicate sau zone special amenajate, după caz. Este interzisă amestecarea diverselor tipuri de deşeuri rezultate din renovări, construcţii şi demolări”.
Totodată, operatorii economici autorizați să colecteze, transporte și să trateze deşeurile vor fi obligaţi să deţină „atât containere sau recipiente, cât şi sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activități de construire/desființare, cel puțin pentru lemn, materiale minerale (beton, cărămidă, gresie și ceramică, piatră), metal, sticlă, plastic și ghips”.
Consiliile Judeţene vor fi, de asemenea, obligate ca, în termen de 36 de luni de la data intrării în vigoare a legii, să înfiinţeze „cel puțin un punct de colectare, procesare şi tratare al deşeurilor de construcții și demolări (...), pe o rază de maximum 35 km de la locul generării, și să le doteze cu echipamentele necesare pentru procesare și pregătire pentru reutilizare/reciclare/tratare ori să cesioneze contractele de prestări servicii de activitatea de colectare a deşeurilor provenite din lucrări de construcții sau desființări”.
Tot Consiliile Județene vor fi vor fi cele care gestionează activitatea de colectare a deşeurilor provenite din lucrări de renovare pentru care nu este necesară emiterea unei autorizaţii. Acest lucru va fi realizat:
„- contra cost, prin amplasarea de containere/recipiente dotate cu sisteme de identificare specifice, la solicitarea beneficiarilor serviciilor de salubrizare.
- gratuit pentru cetățeni, prin predarea la punctele de colectare organizate, pentru cantități de cel mult 10 (zece) metri cubi pe lună”.
La 30% materiale de construcții reciclate, 3 ani scutire de impozit
Pentru a încuraja reutilizarea acestor deșeuri, proiectul prevede și unele beneficii, precum scutirea de la plata impozitului pentru cei care le utilizează la noile construcții.
„În cazul în care, la construcția unui imobil nou, s-au folosit materiale reciclate în proporţie de cel puțin 30% din cantitatea totală de materiale de construcții utilizate, lucru demonstrat prin proiect, procese-verbale de recepție a lucrării și acte care indică originea materialelor reciclate utilizate, lucrarea va beneficia de scutiri la plata impozitelor locale pentru imobilul respectiv, pe o perioadă de minim 3 ani, în conformitate cu hotărârile autorităților administrației publice locale”, conform documentului.
Ţinta principală a măsurilor prevăzute în proiectul de lege ar fi „valorificarea a cel puțin 70% din masa deşeurilor nepericuloase din construcții şi demolări în lucrări de infrastructură sau construcții civile, ca suport pentru fundații ori alte tipuri de construcții, astfel încât din ce în ce mai puține cantități să fie abandonate”, se arată în expunerea de motive.
Amenzi cuprinse între 1.000 și 30.000 de lei
Inițiatorii proiectului propun şi un set de amenzi usturătoare pentru nerespectarea prevederilor din noua lege. Spre exemplu, pentru cei care transportă molozul cu mașini descoperite, lăsând nori de praf în urma lor, amenzile ar putea ajunge și la 30.000 de lei.
„Operatorul economic autorizat pentru transportul deșeurilor provenite din activități de construire/demolare are obligația de a lua măsuri adecvate pentru reducerea cantității de praf degajată în aer, prin procedee de umectare cu consum redus de apă sau acoperire cu plase din materiale ușoare, sau utilizarea de recipiente închise, după caz”, potrivit proiectului legislativ, iar pentru încălcarea acestei obligații se sancționează „cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei”.
Care sunt obiectivele inițiativei
Printre beneficiile noii inițiative legislative, menționate în expunerea de motive, se numără:
- Crearea de politici locale, reguli şi proceduri pentru a asigura un management eficient al DCD-urilor;
- Creşterea circularității sectorului construcțiilor și reducerea impactului asupra mediului cauzat de deşeurile din construcţii şi demolări;
- Reducerea deşeurilor de construcții și demolări abandonate ilegal;
- Identificarea soluțiilor inovatoare de integrare a deşeurilor rezultate din construcția drumurilor, demontarea şi demolarea clădirilor în alte materiale de construcții;
- Promovarea demolării selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase şi pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor și stabilirea de sisteme de sortare.
Parlamentarii USR au mai depus un proiect similar și în vara anului trecut, însă inițiatorii l-au retras după câteva luni, în timp ce era în dezbatere la Senat.