Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți, a explicat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că măsura nu reprezintă o alegere administrativă, ci o decizie luată pentru a limita riscurile la care ar putea fi expuși cei mai vulnerabili pacienți ai spitalului.
Pacienți aflați în stare critică au nevoie de îngrijire permanentă
Șeful secției subliniază că Terapia Intensivă Neonatală este un domeniu în care fiecare minut poate face diferența dintre viață și moarte, iar comparațiile cu alte secții medicale nu sunt relevante.
„Lucrurile sunt mai simple acolo unde nu sunt situații critice, unde pacienții nu sunt în stare critică. Ori la noi, aici, pacienții sunt în situație critică. De exemplu, îl iei din sala operatorie, iese pe ECMO, iese din sala operatorie cu toracele deschis, iese cu două-trei insuficiențe de organ. Lucrurile sunt extrem de complicate și, cum spuneam și altor colegi ai dumneavoastră, nu îi dai un Nurofen sau o injecție cu ampicilină copilului, ci lucrurile sunt super grave.”
Potrivit medicului, fiecare copil internat necesită supraveghere continuă și intervenții complexe, iar lipsa personalului medical calificat poate avea consecințe dramatice.
Deficitul major este în rândul asistentelor medicale
În timp ce numărul medicilor este suficient pentru desfășurarea activității, problema reală este reprezentată de lipsa asistentelor medicale specializate în Terapie Intensivă Neonatală.
„Lucrurile sunt mai grave în zona asistentelor, pentru că noi suntem mai mulți doctori. Sunt doctori tineri, sunt doctori rezidenți, sunt doctori specialiști tineri cărora le place să muncească, să stea la spital. Numai că eu acum, în două gărzi, într-o seară, am ieșit pe hol, eram la un copil grav și am zis să vină o asistentă, dar strigam la mine însumi, înțelegeți, pentru că asistenta mea era la un alt pat, cu un pacient foarte grav, instabil.”
Declarația ilustrează presiunea uriașă asupra personalului rămas în secție, în condițiile în care fiecare asistentă trebuie să supravegheze simultan mai mulți pacienți aflați în stare critică.
Raportul dintre asistente și pacienți este mult sub standardele prevăzute de lege
Legislația din România stabilește un raport clar privind numărul de asistente necesare într-o secție de Terapie Intensivă. În realitate, la „Marie Curie”, aceste standarde nu mai pot fi respectate din cauza lipsei de personal.
„Haideți să vă spun: după legislația românească, ar trebui să am o asistentă la fiecare pacient sau la maximum doi. Noi avem la patru, cinci și uneori la șase, ceea ce este foarte grav. Ar trebui în acest moment ca în acest loc să fie 13 asistente. Asta ar trebui să se întâmple. Noi avem cinci-șase, iar dacă în luna august se întâmplă ceva cu vreo asistentă, nu putem să facem graficul de îngrijiri.”
În opinia medicului, situația devine și mai dificilă în perioada concediilor sau atunci când o parte dintre asistente intră în concediu medical ori de maternitate.
„Pleacă în concediu de maternitate sau se îmbolnăvesc. Munca devine extrem de grea pentru cele care rămân și oricum este foarte grea, pentru că noi nu respectăm legislația din România.”
De ce au fost scoase cinci paturi din activitate
Reducerea temporară a capacității secției a fost luată pentru a evita apariția unor incidente medicale generate de lipsa personalului suficient.
„Când lucrurile sunt grave, ne ducem la ora 2:00 să luăm pacientul din sala operatorie sau, uneori, sunt pacienți resuscitați. Se întâmplă lucruri foarte grave și, pentru că nu vrem să-i punem la risc... și-au dat demisia. Încă două, au plecat șapte, și pentru că nu vrem să cedăm unor incidente grave pe cei care mai rămân aici, am spus: «Mai bine să nu-i văd murind aici și să știu că se întâmplă în altă parte». Asta este, foarte simplu.”
Declarația medicului reflectă gravitatea momentului prin care trece una dintre cele mai importante secții de Terapie Intensivă Neonatală din România.
Nouă copii așteaptă un loc în Terapie Intensivă
În timp ce capacitatea secției este redusă, solicitările continuă să vină din întreaga țară. Potrivit doctorului Cîrstoveanu, în momentul intervenției sale existau nouă copii pe lista de așteptare, însă era disponibil un singur loc.
„Păi avem nouă pe lista de așteptare și avem un singur loc unde să ne gândim pe care îl aducem acuma. Și colegii au spus: «Hai să-l aducem pe cel de la Pitești!». Probabil asta este ceea ce facem acum.”
Situația evidențiază presiunea permanentă asupra secției, care primește cazuri extrem de grave din numeroase spitale din România.
Memorandumul pentru angajări este blocat de peste o lună
Deși sistemul public de sănătate beneficiază de posibilitatea efectuării unor angajări prin memorandum, documentul necesar pentru ocuparea posturilor vacante la „Marie Curie” este blocat de mai bine de o lună.
Medicul consideră că autoritățile ar trebui să trateze diferențiat spitalele care gestionează cazuri critice și unde lipsa personalului poate avea efecte directe asupra supraviețuirii pacienților.
„Eu cred că sunt spitale și spitale în țara aceasta. Eu cred că trebuie gândit diferențiat. Sunt spitale la care, dacă ai tăiat ceva, înseamnă o viață. Nu știu ce înseamnă o viață pentru cineva care ne conduce astăzi. Nu știu dacă este un damage colateral al situației critice în care se află țara, dar pentru mine, ca medic, eu nu pot să accept așa ceva.”
Medicul spune că nimeni din autorități nu a contactat secția
În ciuda ecoului public al situației, doctorul Cîrstoveanu afirmă că nici el și nici conducerea secției nu au fost contactați de autorități pentru a identifica soluții.
„Nu, nu ne-a căutat nimeni pe noi, nici nu am pretenția la așa ceva. Am pretenția să îl caute pe directorul meu. Mai am pretenția ca și colegii noștri – dintre care, v-am spus, cunosc întâmplător pe unii și sunt oameni rezonabili – să se implice, dar cred că nu știu în detaliu ceea ce se întâmplă. Eu cred că nu știu foarte bine ceea ce se întâmplă și cred că ar trebui să se aplece cu mare atenție asupra modului în care tăiem și ce tăiem.”
În final, medicul a ridicat și problema modului în care sunt gestionate fondurile destinate sistemului sanitar.
„Noi punem bani, și eu pun bani pentru sănătate. Toată lumea pune bani pentru sănătate. Cum este alcătuit acest buget al țării? Nu înțeleg. Noi punem bani la o Casă, la o «bancă», și «banca» aceasta plătește tratamentul meu. Cum de nu sunt bani acolo?”
Citește pe Antena3.ro
