Practic, Guvernul a dat „undă verde” ca Senatul să-și deschidă un bazar de mărunțișuri, explicația fiind aceea că, având în vedere că Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon, este vizitată de multe persoane, turiștii, de regulă, achiziționând și suveniruri. Ideea este una mai veche, din anul 2010, când fosta administrație a Senatului a vrut să deschidă, de asemenea, un „Library Shop”, însă, până anul acesta, nu a primit aprobare.
Neobișnuita reglementare face obiectul Hotărârii de Guvern nr. 188, adoptată de Cabinetul condus de Nicolae Ciucă în data de 1 martie 2023, chiar de Mărțișor, și vizează completarea articolului 1 din HG 1014/2010 privind aprobarea înființării pe lângă Senatul României a unor activități finanțate din venituri proprii.
În acest sens, actul administrativ citat introduce, după litera „d” a respectivului articol 1, o nouă literă, „e”, care permite Senatului „vânzarea cu amănuntul a suvenirurilor, articolelor de artizanat și a altor asemenea obiecte”.
Proiectul de hotărâre este inițiat de către Secretariatul General al Guvernului, în comun cu Secretariatul General al Senatului României, reprezentat de secretarul general Mario Ovidiu Oprea, nota de fundamentare fiind avizată de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, și de ministrul Justiției, Marian Cătălin Predoiu. În ceea ce privește hotărârea de guvern adoptată de Mărțișor, aceasta este semnată de premierul Nicolae Ciucă în persoană, iar din partea Secretariatului General al Guvernului este contrasemnată de Adrian Țuțuianu. Actul mai este contrasemnat de secretarul general al Senatului, același Mario Ovidiu Oprea, care este și inițiator, dar și de ministrul Finanțelor.
În prezent, legislația permite doar patru tipuri de activități finanțate din venituri proprii
Conform notei de fundamentare, prin HG 1014/2010, act administrativ completat în martie 2023, s-a aprobat înființarea pe lângă Senatul României a patru activități finanțate integral din venituri proprii. Prima este cea de „asigurare a serviciilor de alimentație publică și alte prestări de servicii pentru parlamentari, angajații Senatului, ai Camerei Deputaților și/sau participanții la acțiunile organizate în cadrul Senatului”. A doua este de „organizare și coordonare a programului de vizitare a spațiilor Senatului”.
A treia activitate se referă la „organizarea de manifestări culturale, sportive, artistice, efectuarea de studii, proiecte, prestări servicii și alte asemenea”. Iar ultima activitate reglementată era „închirierea unor suprafețe din imobilele aflate în domeniul public al statului și în administrarea Senatului României, în vederea asigurării unor servicii pentru parlamentari, angajați ai Senatului și ai Camerei Deputaților și/sau participanți la acțiunile organizate în cadrul Senatului, potrivit legii”.
Actul administrativ inițial mai preciza că veniturile obținute din aceste activități se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu acestea, dar și pentru dezvoltarea acestora.
Nu a existat consultare publică pe marginea acestui proiect
În aceeași notă de fundamentare însă se apreciază: „clădirea Palatului Parlamentului este înscrisă în Cartea Recordurilor, la capitolul «Clădiri Administrative», pe locul al doilea, după clădirea Pentagonului, fiind vizitată, anual, de un număr mare de persoane”.
Inițiatorii proiectului de hotărâre susțin că, „de regulă, persoanele care vizitează obiectivele turistice achiziționează și suveniruri”, însă „actuala reglementare nu permite Senatului României vânzarea cu amănuntul a unor suveniruri, articole de artizanat și alte asemenea obiecte”. „Astfel, insuficienta reglementare generează necesitatea introducerii unor prevederi cu privire la desfășurarea unor noi activități de către Senatul României, activități finanțate integral din venituri proprii, respectiv vânzarea cu amănuntul a unor suveniruri, articole de artizanat și a altor asemenea obiecte, în spațiile aflate în administrarea instituției”, se mai arată în documentul citat.
Inițiatorii susțin că, astfel, se promovează imaginea instituției pe plan internațional
Autorii proiectului de hotărâre sunt de părere că această reglementare „este necesară în contextul realizării unei mai bune promovări a imaginii Senatului, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional”. Aceștia mai precizează că spațiile și bunurile deținute de Senat „pot asigura organizarea de manifestări culturale și artistice, precum lansări de cărți și de alte publicații editoriale, conferințe, simpozioane, expoziții, seminarii, manifestări sportive și alte asemenea, de către persoanele fizice și juridice române sau străine. De asemenea, pot fi organizate și vizite ale spațiilor pentru persoanele interesate”.
Nota de fundamentare nu are însă nicio mențiune la capitolul impact socio-economic, nu se face nicio referire la indicatorii financiari pe următorii cinci ani, nu a existat o consultare publică și nici o informare a societății civile.
Posibilitatea ca Senatul să-și deschidă bazar nu este o idee nouă. În 2010, conducerea de atunci a Camerei superioare a Parlamentului a aprobat deschiderea unui magazin de suveniruri și materiale promoționale personalizate. Acest lucru a fost trecut chiar într-un memorandum, fiind vizată înființarea unui „Library Shop”, în vederea promovării Senatului. Secretarul general al Senatului, de la vremea respectivă, Gheorghe Constantin, declara: „Dorim să atragem unele fonduri extrabugetare. Evident, va trebui să obținem aprobare”. Iată că această aprobare a venit, 13 ani mai târziu.