Sorin Oprescu va contesta în instanţă interceptările făcute de SRI în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie. Avocatul lui Oprescu spune că sunt patru interceptări ambientale şi reprezintă aproximativ o treime din materialul probator strâns de DNA în cazul primarului suspendat al Capitalei.
Avocatul primarului suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, joi, că va contesta probele obţinute în dosar cu suportul tehnic al Serviciului Român de Informaţii, în condiţiile în care Curtea Constituţională a deciz că sunt neconstituţionale interceptările făcute de SRI în dosarele penale.
"Vom contesta aceste probe. Şi în această cauză, DNA a avut sprijinul Serviciului Român de Informaţii când a pus în aplicare acele măsuri de supraveghere şi de interceptare. Va conta pentru că reprezintă aproximativ 30 la sută din materialul probator pe care se susţine acuzaţia, atât cu privire la domnul Oprescu cât şi cu privire la ceilalţi inculpaţi din această cauză, în sarcina cărora sunt mai mute interceptări. În sarcina domnului Oprescu sunt patru interceptări ambientale”, a declarat avocatul Viorel Mocanu.
Sorin Oprescu a mers joi la Consiliul Superior al Magistraturii, alături de avocatul său, pentru a formulat o plângere în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti, care în septembrie 2015 a respins contestaţia edilului la decizia de arestare preventivă.
Oprescu a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie pe 20 noiembrie 2015, alături de mai mulţi angajaţi ai Primăriei Capitalei, printre care fostul şef de la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Cornel Bogdan Popa.
Potrivit DNA, de la finalul anului 2013, Sorin Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de Bogdan Popa, care avea ca scop darea şi luarea de mită din sume provenite din bugetul municipalităţii.
Oprescu a fost dus la DNA în 5 septembrie 2015, după ce ar fi primit 25.000 de euro la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa.
Curtea Constituţională a decis, pe 16 februarie, că articolul 142, alineatul 1, din Codul de procedură penală, potrivit căruia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţional.
Decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia este neconstituţional articolul din Codul de procedură penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale, se aplică dosarelor aflate pe rol, conform motivării CC publicate miercuri.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive, Curtea precizează că ”această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării deciziei în Monitorul Oficial".