În acest an, Indicele de Reziliență Socială (SRI), care combină 12 indicatori ce măsoară vulnerabilitățile economice și sociale pentru 185 de țări, a scăzut cu 2,1 puncte de la 45,7 în decembrie 2021. Acest rezultat este determinat în mare parte de deprecierea monedelor naționale, facturile mai mari ale importurilor de alimente și combustibil a căror valoare s-a majorat ca pondere în PIB, creșterea șomajului etc. Diferența de reziliență socială dintre economiile avansate și cele emergente a crescut și mai mult, mai ales din cauza răspunsurilor fiscale diferențiate ale statelor la crizele privind costul vieții și energiei. Acest clasament al rezilienței sociale trimite țara noastră pe penultimul loc în UE, plasându-ne doar înaintea Bulgariei.
Țările importatoare nete de alimente și combustibili au înregistrat cele mai mari creșteri ale riscului social, printre acestea numărându-se și România. Potrivit analizei „Risc social amplificat în viitor”, realizate de Allianz Research, țara noastră a fost creditată cu un Indice de Reziliență Socială de 54,1, dintr-un maximum de 100 de puncte. Față de ultima evaluare din decembrie 2022, România a urcat 7 locuri, reușind să nu mai fie ultima țară din UE, devansând Bulgaria, care a rămas în continuare poziția 59, cu un scor SRI de 53,1, aceeași poziție pe care a înregistrat-o și la sfârșitul anului trecut.
Din punctul de vedere al poziție ocupate în clasamentul SRI, România a fost întrecută și de țări europene non-UE, precum Serbia (poziția 49) și Belarus (poziția 53)
Noi și bulgarii, excepțiile negative
Oarecum surprinzător, riscul social general a rămas relativ moderat și neschimbat în ultimii doi ani în regiunea Europei în curs de dezvoltare, în ciuda apropierii geografice de războiul din Ucraina. Nouă dintre 11 state membre UE din regiune au înregistrat o scădere a rezilienței sociale în 2022-2023, cele mai mari fiind în Țările Baltice și Slovacia (-3,4 puncte, -6 locuri, poziția 32),
Cehia (-2,7 puncte, -1 loc, poziția 20) și Ungaria (-2,5 puncte, -2 locuri, poziția 35). Declanșatorii-cheie au fost creșterea prețurilor la alimente și la importurile energetice, o creștere a șomajului și moderarea creșterii sau contractarea PIB-ului real. În schimb, Polonia (+3,1 puncte, +13 locuri, poziția 28) și România (+1,2 puncte, +7 locuri, poziția 56) au înregistrat un scor SRI mai bun decât în 2021, datorită stabilității relative a monedelor față de euro, scăderii inegalității veniturilor și cheltuielile publice sociale mai mari decât celelalte țări din zonă. Totuși, Bulgaria şi România rămân excepțiile, cu cel mai scăzut SRI, având scoruri între 53 și 55. În cele două țări, cele mai sărace din UE, încrederea în guvern rămâne scăzută, iar acest lucru s-a reflectat în manifestările frecvente antiguvernamentale ale populației și în schimbările guvernamentale înainte sfârşitul perioadelor legislative, arată analiza citată.
Se apropie an cu riscuri
Privind în perspectivă, factorii de decizie din Europa emergentă se vor confrunta cu o dilemă între limitarea riscului social și realizarea consolidării fiscale. Pe fondul ratelor dobânzilor globale mult crescute, va fi esențial să se țină sub control măsurile de sprijin fiscal, inclusiv cheltuielile sociale, care s-au majorat semnificativ în anii de criză 2020-2023, ceea ce a crescut semnificativ datoria publică. „Țările cu alegerile care urmează în 2024 ar putea încerca să amâne consolidare fiscală până în 2025. Dar, în general, ne așteptăm ca regiunea să se confrunte cu o creștere modestă a riscului social în următorii doi ani”, subliniază analiza „Risc social amplificat în viitor”
„Un calendar electoral încărcat în 2024 ar putea pregăti terenul pentru un risc social crescut în 2024. Creșterea tulburărilor sociale are repercusiuni economice, blocând investițiile private atât de necesare în infrastructură. 75% din PIB-ul global va merge la vot anul viitor, inclusiv SUA, UE și India”.
analiza Risc social amplificat în viitor
Țările care au performat
Toate țările cu economii avansate (EA) sunt clasate printre cele mai bune 48 din 185 de economii, dar stau ușor mai prost decât edițiile din iunie 2020 și din decembrie 2021 ale analizei Allianz Research reziliența socială. Danemarca și-a apărat prima poziție, cu un scor SRI de 82,7 dintr-un maximum de 100, urmată de Finlanda (80,7), Elveția (79,8), Islanda (79,7) și Irlanda (79,3). Ultimele două împreună cu Țările de Jos (76,5), SUA (66,9) și Luxemburg (78,8) sunt singurele cinci țări dintre cele 26 cu economii avansate din lume care au cunoscut o îmbunătățire majoră a SRI-ului lor comparativ cu scorurile din ultimii doi ani. Majoritatea celorlalte 21 de economii au suferit o deteriorare. Germania a coborât pe locul nouă în 2023 de la locul șapte în 2021 (-1,9 puncte la un scor și SRI de 77), în mare parte din cauza inflației în creștere la alimente și importurilor energetice. Franța și-a îmbunătățit poziția, ajungând pe locul 13 de pe 17, chiar dacă scorul său SRI a scăzut cu 0,5 puncte, la 72. Aici deteriorarea importurilor de alimente și combustibili (ca procent din PIB) a fost compensată de îmbunătățiri ale creșterii PIB-ului real pe cap de locuitor, inegalității veniturilor și percepția asupra corupției. Japonia (în scădere cu 11,5 puncte, -17 locuri, pe locul 30), Suedia (-10,5 puncte, -12 locuri, poziția 15), Noua Zeelandă (-9,0 puncte, -8 locuri, poziția 14) și Israel (-8,3 puncte, -19 locuri, poziția 48) au înregistrat cele mai abrupte căderi. Israelul a coborât puternic în clasamentul țărilor cu economii avansate, luând locul Greciei, având în vedere o încredere mult redusă în guvernare și o scădere a stabilității politice. Analiza SRI a surprins foarte bine opoziţia puternică și protestele politice din primele nouă luni ale anului 2023 declanșate de propunerile guvernului privind reformele judiciare care ar reduce sever din independența Curții Supreme. „Din păcate, stabilitatea politică din țară este probabil să se deterioreze în continuare, având în vedere intensificarea ostilităților începând cu atacul Hamas din 7 octombrie”, potrivit analizei citate.
Cum arată realitatea românească
Indicele de Reziliență Socială include 12 indicatori, fiecare cu mai mulți subindicatori. Fie că vorbim despre cei din zona economică, socială sau despre cei care vizează statul de drept, România mai are multe de făcut. Acest lucru îl demonstrează rapoartele și statisticile realizate atât la nivel european, cât și național, după cum se poate vedea mai jos:
1. Incluziunea tinerilor - Problema şomajului mare şi a persistenţei acestui fenomen în rândul tinerilor în România este un fenomen recurent în ultimele decenii. Țara noastră continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, fiind pe locul 4 în clasament, cu o rată a şomajului de 22%.
2. Incluziunea politică - Românii sunt puțin atrași de viața politică, pentru că nu au încredere în partide și politicieni. Potrivit Sondajul eurobarometru realizat de Comisia Europeană, în ianuarie - februarie 2023, doar 22% dintre români au încredere în partidele politice.
3. Accesul la finanțare al gospodăriilor - Cea mai mare parte a gospodăriilor din România se confruntă cu lipsuri financiare, iar apariția unei situații excepționale (cum ar fi una de sănătate) ar crea probleme și mai mari. Românii trăiesc de pe-o zi pe alta și 57% dintre ei spun că salariul abia le ajunge pentru strictul necesar, potrivit sondajului PwC Hopes & Fears Workforce prezentat în luna iulie a acestui an.
4. Accesul la locuri de muncă - România se confruntă cu o lipsă a forței de muncă. Unii dintre români lucrează în state din Europa Occidentală, alții preferă să muncească cu ziua, „la negru”, și să încaseze ajutoare sociale, iar alții preferă, pur și simplu, să trăiască doar din ajutoarele oferite de stat. Aceste ultime două categorii se regăsesc, în special, în mediul rural, unde statul nu are niciun fel de politică proactivă pentru a stimula intrarea pe piața muncii. Numărul angajaților cu contract de muncă, deși în creștere, rămâne scăzut, arată un studiu PwC realizat recent pentru Camera Americană de Comerț în România.
5. Accesul la tehnologie și informații - România este țara unde accesul la internet este mai facil decât accesul la rețele de apă curentă și canalizare.
6. Încrederea în instituțiile naționale - Încrederea românilor în instituțiile statului este destul de scăzută. Potrivit Sondajul eurobarometru realizat de Comisia Europeană, în ianuarie - februarie 2023, doar 21% dintre români au încredere în Guvern și 23% în Parlament, acestea fiind ultimele în încrederea românilor. Totodată, doar 42% dintre români au încredere în autoritățile locale din România.
7. Eficacitatea guvernului - Calitatea guvernanței unei țări este un factor esențial pentru performanța sa economică, dar și pentru bunăstarea cetățenilor țării respective. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre o creștere economică (mai precis despre creșterea PIB), dar ea are la bază accentuarea deficitelor. Pe de altă parte, avansul economic nu se reflectă și în veniturile oamenilor, deoarece inflaţia e mult mai mare, spun analiştii financiari. Un raport recent al Băncii Mondiale arată că principalele constrângeri care împiedică îmbunătățirea productivității și îmbunătățirea serviciilor publice sunt legate de guvernanță și de calitatea instituțiilor.
8. Reducerea riscului de dezastre - România este una din țările cu cel mai mare risc seismic din Europa, având un risc major între 6 și 7 grade pe scara Richter. Cu toate acestea, în ultimii 30 de ani s-au reabilitat seismic, la nivel național, doar doar 26 de clădiri, dintre care 19 în Bucureşti, potrivit ministrului Dezvoltării, Adrian Veştea.
9. Rezultatele educației - Concluzia ultimului raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este că sistemul de învățământ românesc se plasează mult sub media celorlalte state membre. Țara noastră a bifat negativ aproape toți indicatorii-cheie care au stat la baza analizei. Documentul arată că proporția tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani care nu au terminat liceul este aproape dublă față de media OCDE.
10. Sănătate - Potrivit unui raport al Avocatului Poporului publicat în acest an, accesul românilor la servicii medicale este redus, iar statul ar trebui să facă eforturi concertate cu privire la promovarea și implementarea unor politici medicale cu privire la asigurarea accesului la servicii medicale pentru o diagnosticare precoce, dar și pentru tratament adecvat.
11. Poluarea mediului și ecologia - România este departe de toate țintele UE de colectare și reciclare a deșeurilor. O problemă la fel de gravă este și cea a depozitelor neconforme care nu sunt încă închise, deși împotriva României au fost deschise mai multe proceduri de infringement de către Executivul de la Bruxelles. România a fost reclamată din nou, pentru că are în continuare 33 de depozite de deşeuri neecologizate, iar în multe cazuri firmele care le deţin nu au posibilitatea financiară de a face ecologizarea acestora. Din această cauză, țara noastră riscă sancțiuni de zeci de milioane de euro, a recunoscut recent ministrul Mediului, Mircea Fechet.
12. Mediul de afaceri - Imaginea mediului de afaceri românesc a fost creionată recent de Banca Mondială, care arată că mediul de business nu este suficient sprijinit, iar acest lucru va crea probleme în dezvoltarea României. De asemenea, nici mediul financiar nu este suficient dezvoltat, mai arată instituția internațională.
13. Dinamism/Inovație - În România procentul firmelor care au desfăşurat şi activităţi de inovare a scăzut constant, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Astfel, țara noastră se situează pe ultimul loc la numărul de firme care desfășoară activități de inovare, conform statisticilor europene.
14. Infrastructură - Suntem printre codașii Europei la capitolul infrastructură de transport, fiind pe ultimul loc în UE în ceea ce privește calitatea șoselelor. Nici în ceea ce privește calitatea infrastructurii feroviare nu stăm mai bine, aici întrecând doar Bulgaria.
15. Relații sociale - Singurătatea este un fenomen care afectează tot mai multe persoane la nivel global, iar România nu face excepție. Fenomenul este pus în strânsă legătură cu depresia. La nivelul UE, țara noastră să foarte bine pe hârtie, doar 1% din populație suferind de depresie. Specialiștii au însă altă părere și spun că este vorba despre o neraportare a numărului de cazuri.
16. Implicarea în spațiul civic - Activismul civic a cunoscut în ultimii ani o implicare tot mai mare a populației. Acest lucru s-a făcut simțit mai ales în rândul tinerei generații și, în special, a celei cu o pregătire peste medie.
17. Statul de drept - România nu a făcut niciun progres pentru introducerea regulilor de lobby pentru parlamentari, în consolidarea guvernanței și independența editorială a mass-media ca serviciu public și în consultarea publică în adoptarea legislației, arată raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, publicat în luna iulie. Lipsa totală de progrese s-a înregistrat în România și în ceea ce privește înființarea unei instituții pentru drepturile omului ținând cont de Principiile ONU de la Paris, arată același document.