Vârtejul provocat de căderea guvernului Dăncilă a lăsat complet în umbră schimbarea ștafetei între consiliile de administrație la Banca Națională a României. În 11 octombrie a început un ciclu de cinci ani pentru noua echipă votată de Parlament în luna iulie. Momentul este de fapt unul tehnic și, cu discreție, banca centrală nu a dorit să facă un eveniment . Mugur Isărescu, la al șaselea mandat de guvernator, îndemna la audierile din comisia de specialitate a Parlamentului, atunci când a întrunit unanimitatea voturilor, să păstrăm prudența când vorbim despre sistemul bancar. Presiunile pornite din diferite zone de interes asupra guvernatorului nu au avut ecou nici la premierul Dăncilă, nici la Tăriceanu, iar ordonanța ,,lăcomiei” și legea repatrierii aurului, pe care s-a bătut toba schimbării lui Mugur Isărescu, sunt acum îngropate. Strategia băncii centrale se dovedește viabilă , așa încât, nu trebuie să ne așteptăm la schimbări în politica monetară, noul mandat urmând regula celor 3C - Consecvență, Coerență, Continuitate.
BNR este singura instituție care a reușit într-o Românie dezbinată să adune într-un proiect național sprijinul Guvernului, Parlamentului, Academiei și al societății civile. Trecerea la euro a devenit astfel un obiectiv asumat și unanim acceptat, în care banca centrală are rolul de stat major. Să remarcăm și faptul că vânzoleala produsă de schimbarea unui guvern este calmată pe piața financiar bancară de soliditatea BNR care se dovedește încă o dată ancoră de stabilitate. Politicienii sunt lăsați să-și plimbe jucăriile fără să perturbe semnificativ cursul de schimb sau să dea economia peste cap. Criza, dacă va veni, este clar că va fi un produs de import, dacă din zona politică internă nu se vor pune bombe declanșate din greșeli colosale. Excesele de interpretare ale situației economice actuale sunt temperate de evaluările guvernatorului Isărescu, prezentarea echilibrată a paharului, jumătate plin, cu cealaltă goală, fiind cea reală. Creșterea economică, șomajul redus, veniturile care asigură o convergență spre zona euro, realizări certe ale ultimilor ani, sunt trase înapoi de un deficit comercial în creștere, dezechilibre structurale și infrastructură debilă. Este un semnal încurajator că liderul PNL, chemat la guvernare de Klaus Iohannis, a mers la Banca Națională să ,,ia lumină” din punctul unde se măsoară viteza de coagulare a banilor în proiecte solide. Ludovic Orban a reținut declarația guvernatorului că BNR ,,va lucra cu orice guvern pe care îl va da țara”. Problemele pot să apară însă în Palatul Victoria dacă noul executiv va purta ștampila de guvern de tranziție, având injectat din start, de la Cotroceni, gena instabilității.