„Anul trecut, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,8 miliarde lei, iar în 2023, din ianuarie până în iulie, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,5 miliarde lei“, au răspuns în octombrie unei solicitări a Ziarului Financiar reprezentanţii Ministerului de Finanţe.
În total 3,3 miliarde de lei care au venit de la stat şi s-au dus către agenţii de turism, hoteluri, pensiuni sau restaurante.
Cum funcţionează sistemul?
“Odată ce a primit voucherele de la angajator, beneficiarul alege agenţia, hotelul, pensiunea sau unitatea de cazare unde doreşte să meargă în vacanţă. Verifică, apoi, dacă unitatea aleasă este pe lista partenerilor emitentului voucherelor de vacanţă pe care le-a primit. Beneficiarul merge apoi la hotel/pensiune/agenţie etc. şi plăteşte pur şi simplu cu voucherele. Valoarea totală este de 1.450 de lei”, se arată pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.
Acelaşi Minister care spune acum că tragedia de la Ferma Dacilor din comuna Gura Vadului din judeţul Prahova este un nou caz de tip Crevedia pentru că nu există o instituţie care să verifice centralizat dacă Ferma Dacilor are toate avizele de funcţionare.
Ferma Dacilor, prin intermediul companiei Ferma Dacilor Production SRL, figurează pe site-ul Ministerului Turismului ca structura turistică autorizată pentru a oferi cazare şi este clasificată cu o stea din 2018.
Autorizarea de la Ministerul Turismului nu înseamnă însă că firma are şi toate autorizaţiile de funcţionare, nici măcar pe cea de construire, din informaţiile publicate până acum.
Cum ştiu atunci Ministerul Turismului, Ministerul Finanţelor sau alte instituţii ale statului unde au ajuns cele 3,3 miliarde de lei cheltuite pentru a sprijini dezvoltarea turismului intern? Câte dintre locaţiile în care angajaţii de la stat au ajuns cu astfel de tichete au toate avizele de funcţionare necesare?
În România sunt 9.100 de structuri de primire turistică, de la hoteluri, la moteluri, pensiuni şi până la campinguri, iar cele mai numeroase, peste 5.000, sunt pensiunile turistice şi agroturistice. Cel mai dinamic segment este cel al pensiunilor din zonele rurale, care în ultimii cinci ani au adăugat aproape 1.000 de unităţi noi, potrivit INS.
Voucherele de vacanţă au avut o contribuţie la acest nou recensământ, dar dincolo de a cheltui nişte bani, miliarde de lei în cazul de faţă, cine verifică şi modul în care se întâmplă acest lucru? Cresc impozitele şi taxele locale ca urmare a triplării numărului de locuri de cazare dintr-o staţiune? Îndeplinesc toate aceste case, cabane toate normele pentru a fi autorizate ca structuri de cazare sigure? Se dezvoltă comunitatea locală de pe urma creşterii turismului din zonă sau prosperă nişte proprietari care s-au mişcat repede şi atât?
De la staţiunile de pe litoral pline ochi în sezonul estival până la cele din zona montană datele reale privind turismul din România sunt un mister: pensiuni care funcţionează la negru gard în gard cu altele care plătesc taxe, unităţi de cazare sau de servire a mesei fără avize privind siguranţa consumatorului sunt realitatea turismului românesc de zeci de ani.