Mai mult, în proiectul de lege se prevede obligativitatea pe care Curtea Constituțională ar urma să o aibă de a-și revizui propria jurisprudență. Asta, dacă o decizie anterioară a CCR intră în contradicție cu dreptul Uniunii Europene. Propunerea mai vizează și ciuntirea atribuțiilor președintelui Curții, în sensul ca acesta să nu mai poată desemna judecătorul raportor al unei spețe de neconstituționalitate, ci el să fie tras la sorți de un soft, așa cum se întâmplă în instanțele de drept comun.
Cea mai importantă modificare pe care cei de la USR vor să o aducă asupra legii de organizare și funcționare a CCR este posibilitatea de a ataca deciziile CCR chiar la CCR. După cum de știe deja, Curtea Constituțională se pronunță asupra excepțiilor de neconstituționalitate, asupra sesizărilor de neconstituționalitate sau asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională în completul de nouă judecători. Iar deciziile adoptate sunt general obligatorii, au efect numai pentru viitor și nu există posibilitatea exercitării unei căi de atac.
Ei, bine, progresiștii vor să schimbe cu totul această paradigmă și vor să introducă în lege noțiunea de „revizuire a jurisprudenței Curții Constituționale”. Mai exact, o astfel de cerere de revizuire a deciziilor CCR poate fi formulată de președintele României, de președinții celor două Camere ale Parlamentului, de Guvern, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de CSM, de Avocatul Poporului și de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. Sau chiar Curtea să poată revizui propria jurisprudență, din oficiu.
Recurs, ca la instanțele de drept comun
Astfel, USR-iștii propun „proceduri specifice atacării deciziilor luate de Curtea Constituțională, cu recurs în termen de zece zile de la comunicare”. Acest recurs ar trebui, conform proiectului de lege în discuție, să fie judecat de… un complet alcătuit din 5 judecători, „desemnați prin tragere la sorți de către președintele Curții Constituționale”, iar președintele completului să fie și judecătorul raportor.
De asemenea, proiectul de lege propune modificarea cu totul a modului în care sunt soluționate dosarele la Curtea Constituțională. „Dacă recursul este admis, instanța de recurs se pronunță, prin aceeași decizie, și asupra excepției de neconstituționalitate. Decizia primei instanțe, cât și decizia instanței de recurs se iau cu majoritate de voturi”, se mai precizează în această inițiativă legislativă.
Deciziile CCR ar deveni inferioare deciziilor CJUE
Cum motivează inițiatorii Stelian Ion și Silviu Dehelean (FOTO) aceste modificări? Ei susțin că „realitatea socială, dar și politică românească au arătat că se impune a fi modificată legea privind organizarea și funcționarea CCR”, deoarece „cadrul juridic instituit de Constituția României (…) s-a dovedit a fi, nu de puține ori, cauza unor situații conflictuale”.
„Nu de puține ori, Curtea Constituțională și-a asumat un rol de arbitru al vieții politice românești și al unor situații conflictuale”, mai scriu inițiatorii.
De altfel, propunerea legislativă merge chiar și mai departe, punând jurisprudența CCR sub nivelul unor decizii ale UE. Spre exemplu, în proiectul de lege a fost introdus un articol potrivit căruia „Curtea Constituțională își poate revizui jurisprudența” și că „în cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat o încălcare a priorității dreptului Uniunii Europene (…), precum și în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale, ca urmare a aplicării unei decizii a Curții Constituționale, aceasta va lua în dezbatere de îndată revizuirea jurisprudenței”.
Proiectul se află în dezbatere publică până pe 27 decembrie
Nu doar modul în care se pot revizui deciziile obligatorii ale CCR este vizat de acest proiect de lege, ci și alte aspecte ale organizării și funcționării Curții. Stelian Ion și colegul său Silviu Dehelean vor o prevedere cu privire la faptul că „mandatul președintelui CCR nu poate fi reînnoit”. Dar și că „acel candidat care a obținut al doilea număr de voturi (la alegerea președintelui Curții – n.red.) va ține locul președintelui în timpul absenței acestuia”.
Mai departe, inițiativa propune ca președintele CCR să nu mai poată desemna judecătorul raportor în cazurile prevăzute de lege și să nu mai stabilească termenele de judecată. Acest sistem ar trebui, conform USR, să fie înlocuit cu cel care funcționează în instanțele de drept comun, „prin tragere la sorți, prin intermediul unui software specializat”.
Un alt aspect pe care progresiștii vor să-l introducă în lege este acela conform căruia „deciziile CCR nu pot conține dispoziții obligatorii pentru Guvern sau Parlament, în sensul adoptării unei anumite soluții legislative”.
Proiectul de lege este semnat de nu mai puțin de 41 de deputați și senatori de la USR și a fost depus la Camera Deputaților în data de 24 noiembrie 2022. Legea se află în dezbatere publică până în data de 27 decembrie, dată până la care atât Guvernul României, cât și Consiliul Legislativ trebuie să transmită punctul de vedere, respectiv avizul consultativ. Consiliul Economic și Social are termen doar până în data de 15 decembrie să avizeze proiectul de lege.
Prima dată, inițiativa va fi dezbătută de Senat, Camera Deputaților fiind forul decizional.