Medicii stomatologi din România atrag atenția că stomatologia este o specialitate ignorată în prezent, în țara noastră, deși sănătatea dinților trebuie privită ca o componentă esențială a sănătății generale, având în vedere că „precaritatea sănătății orale este asociată cu o largă paletă de boli netransmisibile (diabetul zaharat, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare și boli pulmonare cronice, etc.), fiind o problemă de sănătate publică la nivel global”.
„Afecțiunile stomatologice reprezintă cea mai frecventă patologie cronică la nivel mondial, afectând circa 3,5 miliarde de persoane de-a lungul vieții (45% din populația globului), ceea ce reprezintă mai mult decât cazurile însumate de boli mintale, cardiovasculare, diabet zaharat, boli respiratorii cronice și cancere”, afirmă dr. Florin Dan Cezar Lăzărescu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România.
Codași la numărul de consultații pe an
Potrivit datelor Eurostat, în medie, românii calcă pragul unui cabinet stomatologic doar o dată la mai bine de 3 ani, în vreme ce alți europeni merg și de două - trei ori, în fiecare an. Mai exact, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană după numărul mediu anual de consultaţii stomatologice, cu 0.3 per capita, de trei ori mai mic față de media UE (0.9 per capita) și cu un decalaj uriaș față de state europene, precum Olanda, unde indicele de accesare este de 2.5 per capita.
Iar adresabilitatea scăzută la medicul stomatolog, spun specialiștii, duce la identificarea tardivă a problemelor de sănătate orală și la costuri crescute de tratament.
Pentru a contribui la îmbunătățirea stării de sănătate prin inițiative bazate pe date statistice relevante, Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a realizat un studiu-pilot privind situația sănătății orale la nivel național, în perioada februarie-mai 2024, cu participarea a 172 de medici stomatologi și a 1.544 de pacienți de toate vârstele din mediul urban și rural.
Studiul-pilot privind situația sănătății orale la nivel național 2024 constituie o premieră în România, atât datorită acoperirii naționale, cât și completării datelor culese pe bază de chestionar cu realizarea de examene clinice, potrivit CMSR.
7 din 10 adulți au dinți lipsă
Potrivit rezultatelor studiului, cu toate că majoritatea adulților (70%) și adolescenților (70%) consideră sănătatea orală foarte importantă pentru bunăstarea lor, iar 8 din 10 români se declară mulțumiți de calitatea serviciilor stomatologice, mai mult de două treimi au cel puțin o afecțiune orală.
Spre exemplu, mai mult de șapte din zece adulți (73%) au edentații neprotezate (dinți care s-au extras în trecut și care nu au fost înlocuiți).
Totodată, cercetarea a evidențiat că:
• Peste 40% dintre adulți au parodontită (pungi parodontale, însemnând o inflamație extinsă atât la nivel gingival, cât și osos în jurul dinților).
• 2 din 3 români au nevoie de tratament stomatologic (75% din populația 0-17 ani, 78% din populația 18-49, 57% din populația cu vârsta de peste 50 de ani)
• Mai mult de 50% dintre părinți declară că le este greu să acopere costurile tratamentelor stomatologice pentru copiii lor.
Nici copiii nu stau mai bine în ceea ce privește sănătatea orală, doi din trei având carii. Studiul arată că:
• Mai mult de jumătate dintre copii prezintă placă dentară microbiană (resturi alimentare neîndepărtate care sunt încărcate cu microbi).
• 40% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani prezintă sângerări gingivale.
• 1 din 3 copii suferă de anomalii ale dinților (modificări ale poziției dinților, mușcătură incorectă).
92% spun că e important, dar numai 44% au mers la un control
Cercetarea stomatologilor a relevat și diferențe mari între felul în care românii percep sănătatea orală și comportamente.
Astfel, 92% dintre adulții care au participat la studiu consideră „importante și foarte importante” consulturile stomatologice regulate, însă mai puțin de jumătate dintre ei (44%) au fost la un control de rutină în ultimul an.
Foarte mulți oameni își descriu propria sănătate orală ca fiind proastă sau foarte proastă: 44% cu referire la dinți și 31% cu referire la gingii. Însă puţin peste jumătate (56%) dintre români se spală pe dinţi de două ori pe zi şi mai mult de 70% nu folosesc aţa dentară, periuţele interdentare sau duşul/irigatorul bucal.
Cariile cavitare afectează în medie patru dinți per persoană, iar circa doi din zece adulți (18,2% din mediul urban și 18,9% din mediul rural) ajung să sufere de infecții dentare ce reprezintă urgențe medicale, dar cei mai mulți se tratează singuri, înghițind medicamente.
„Serviciile stomatologice de urgență sunt accesate mai rar decât ar fi nevoie, 85% dintre respondenți preferând să ia medicamente, iar 67% neștiind dacă există astfel de servicii în localitatea unde trăiesc. Amânarea prezentării la stomatolog stă la baza dezvoltării complicațiilor întâlnite frecvent la examinările clinice: infecții acute, edentații”, se precizează în studiu.
Există o nevoie semnificativă de servicii stomatologice, atât pentru copii, cât și pentru adulți, subliniază specialiștii, inclusiv cele de urgență și cele decontate de CNAS, de care doar unul din trei adulții asigurați în sistemul public au putut accesa astfel de servicii și doar pentru intervenții simple: „Accesarea serviciilor stomatologice decontate de CNAS este foarte redusă: doar 32% dintre asigurați au beneficiat de gratuitate prin CNAS pentru urgențe sau tratamente simple ori preventive”.
De altfel, doar 34% dintre respondenți au știut că pot beneficia de asigurarea publică de sănătate, care poate acoperi costurile unor tratamente stomatologice.
Din totalul pacienților care au folosit asigurarea CNAS pentru tratamente stomatologice, cei mai mulți au beneficiat de: controale periodice (67%), plombe și obturații (49%), extracții (40%), tratament de canal (41%), tratament de urgență (25%) și doar 5% de operații. De asemenea, este necesară o mai mare implicare a medicilor stomatologi în prevenție, în sănătatea orală, atât din perspectiva igienei, cât și a comportamentelor.
Principalul motiv pentru care românii nu au accesat serviciile stomatologice decontate de CNAS este insuficiența plafonului pentru servicii decontate, dar și absența mai multor tratamente/proceduri din lista celor care pot fi decontate de stat.
„Studiul de față și-a propus să estimeze cât mai exact prevalența principalelor afecțiuni din sfera orală în rândul populației din România și constituie o premieră în țara noastră atât datorită acoperirii naționale, cât și completării datelor culese pe bază de chestionar cu realizarea de examene clinice. Rezultatele obținute vor fi utile în ghidarea viitoarelor inițiative și campanii de comunicare referitoare la sănătatea orală, la îmbunătățirea politicilor de sănătate publică din domeniul stomatologic, pentru a răspunde mai bine la nevoile populației privind educația, prevenția și tratamentul precum și la fundamentarea alocării adecvate a fondurilor de către CNAS pentru serviciile stomatologice”, afirmă dr. Lăzărescu, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi.
Medicii au precizat că aceste date au fost obținute de la pacienți care au mers, totuși, în cabinetele medicale stomatologice, în perioada în care s-a desfășurat studiul. Prin urmare, o cercetare în populația generală ar releva statistici și mai proaste în ceea ce privește sănătatea orală a românilor.
Memorandum pentru acces la servicii esențiale pentru toți cetățenii
Având în vedere starea mai mult decât precară a danturii adulților și copiilor din țara noastră, CMSR face mai multe recomandări într-un Memorandum pentru Sănătatea Orală a Românilor, document care are ca scop „facilitarea accesului la servicii de sănătate orală esențiale, de calitate, pentru toți cetățenii”.
„Serviciile esențiale de sănătate orală trebuie să includă promovarea sănătății orale și intervenții de prevenire, tratament și reabilitare pentru afecțiunile stomatologice pe tot parcursul vieții, pentru atingerea celui mai înalt standard de sănătate orală, care este un drept fundamental al fiecărei ființe umane”, potrivit documentului.
Colegiul Medicilor Stomatologi din România recomandă introducerea „stomatologiei de familie” ca serviciu medical de bază finanțat prin bugetul CNAS, precum și creșterea graduală a finanțării din FNUASS pentru servicii stomatologice și definirea unui cadru strategic și de monitorizare a sănătății orale.
„Introducerea «stomatologiei de familie» ca serviciu medical de bază, finanțat prin CNAS ar putea asigura cu precădere (dar nu exclusiv!) activități de educație și prevenție, asistență medicală stomatologică de urgență, asistență medicală stomatologică de bază (controale periodice, tratamente uzuale), îndeosebi în mediul rural, pentru a remedia decalajele față de mediul urban”, explică specialiștii în Memorandum.
„Prevenția și politicile de prevenție naționale sunt esențiale pentru toate grupele de vârstă. De asemenea, costurile pentru terapia de bază stomatologică, pentru asigurarea stării de sănătate orale și generale, precum și integrarea socială a unui cetățean român european trebuie să fie parte din asistența medicală primară, fiind un drept al oricărui român asigurat”, spune dr. Oana Florea, stomatolog implicat în proiect
„Afecțiunile stomatologice sunt în continuă creștere, în condițiile în care cele mai multe dintre ele sunt potențial prevenibile și/sau beneficiază de alternative cost-eficace de tratament în stadii precoce. Cele mai frecvente boli stomatologice sunt caria dentară (2,5 miliarde oameni), boala parodontală severă (1 miliard), edentația (350 milioane persoane) și cancerele orale (380.000 persoane)”, se mai arată în Memorandumul pentru sănătatea orală, întocmit de stomatologi.