Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Măsurile luate atunci au creat deficit de personal în cele mai importante domenii, pentru care nu se găsesc soluții nici astăzi: în Poliție, Jandarmerie, sistemul penitenciar, sistemul de educație și spitale. Nici comasarea instituțiilor sau tăierea posturilor vacante, aplicate în ultimul an, nu au dus la o reducere substanțială a posturilor la stat, din simplul motiv că nu ar mai funcționa instituțiile dacă s-ar face astfel de tăieri. Există o singură variantă care ar confirma acest calcul: ieșirea din UE.
Sistemul administrativ al Uniunii Europene este birocratic, iar pentru a avea același tip de instituții în România, e nevoie inclusiv de un număr mare de funcționari. Și aderarea la OECD presupune creșterea numărului de funcționari în sistem. Reducerea drastică a numărului acestora nu s-ar face decât în afara prevederilor UE sau OECE – ceea ce ridică cel puțin un semn de întrebare în legătură cu modul de calcul al lui George Simion.
Actualul guvern a luat deja o măsură de reducere a posturilor, chiar anul trecut, prin comasarea instituțiilor cu mai puțin de 50 de angajați și eliminarea a circa 200.000 de posturi vacante. Chiar și în acest fel au fost create probleme grave în instituții.
În plus, instanțele de judecată le dau înapoi locurile de muncă angajaților concediați abuziv, dar și despăgubiri substanțiale. Nici măcar din primării nu se pot da oameni afară pornind de la un calcul nerealist. Sunt sute de primării ale unor orașe sau comune mici unde se poate bloca activitatea dacă pleacă specialiștii. De exemplu, dacă primăria trebuie să dea aviz de construire, dar nu are niciun specialist angajat, avizul nu poate fi dat.
Va trebui să reducă deficitul de personal
Guvernul Boc a vrut să aplice astfel de măsuri, la începutul anului 2010, dar a reușit să scape doar de 36.000 de posturi ale personalului bugetar și a lăsat în urmă haos, cu un deficit neacoperit până astăzi. A mai fost o încercare în timpul Guvernului Cioloș, în 2016, când s-a făcut un calcul și s-a ajuns la concluzia că erau 1.183.608 de funcţii ocupate în sectorul public din România, din care numai 13% erau pentru funcționari publici.
Astăzi, aparatul bugetar a crescut, până la circa 1,3 milioane de angajați, dar procentul funcționarilor publici s-a menținut. Nici dacă ar da afară toți funcționarii din primării și consilii județene, Simion nu ar reuși să reducă numărul bugetarilor cu 500.000.
De peste 10 ani, deficitul de personal a rămas la 20-25% în Poliție, Jandarmerie și sistemul penitenciar. Despre deficit de 10-15% se vorbește și în spitale sau în școli, în Justiție, dar și în multe instituții sau companii de stat, unde se fac ore suplimentare tocmai pentru că nu este personal suficient. În aceeași perioadă, sindicatele au protestat frecvent și au cerut deblocarea posturilor, pentru a se putea face angajări și a se reduce deficitul de personal.
Citește pe Antena3.ro
Declarația electorală al lui George Simion care folosește tema recurentă din ultimii 15 ani a celor 500.000 de concedieri din aparatul bugetar nu se poate justifica în niciun fel, dacă ne raportăm la situația reală a instituțiilor statului. Deși candidatul a explicat că tăierile se vor face din administrația centrală și locală, unde sunt foarte mulți oameni ai partidelor de la guvernare – ceea ce este real – numărul acestora nu ar putea ajunge la nivelul declarat de Simion.
Se raportează la perioada de preaderare la UE
Raportarea la nivelul anului 2000, când erau 800.000 de angajați la stat, fie este o eroare de calcul - pentru că între timp s-au adăugat multe domenii în care a fost nevoie de angajarea unor specialiști, mai ales pentru proiectele europene - fie arată că intenția este aceea de a duce România într-o situație anterioară preaderării la UE - doar așa ar mai putea funcționa statul cu numărul de angajați de atunci.
Dacă s-ar încerca simpla concediere a unor angajați, efectiv nu ar fi posibil. Statul român a avut de plătit, după astfel de acțiuni de concediere, sume uriașe, pentru cei care au câștigat, în instanță, atât plata salariilor restante, din perioadele în care au stat acasă, cât și locul de muncă și alte tipuri de despăgubiri, pe lista cheltuielilor fiind și cele de judecată.
Dacă s-ar desființa posturile, ar trebui să se refacă organigramele instituțiilor și ale companiilor statului, iar pentru așa ceva este nevoie de respectarea unei lungi serii de proceduri prevăzute de lege sau de modificări legislative.
George Simion a explicat că cele 500.000 de posturi ar fi ale unor funcționari și a afirmat de la început că știe care e situația deficitului de personal, spunând că nu va da afară profesori, polițiști, medici sau pompieri. Dar numărul funcționarilor publici este mult mai mic.
Ce înseamnă renunțarea la aparatul birocratic
Chiar dacă s-ar reduce numărul de funcționari din administrație, presupunând că s-ar face reforma administrativ-teritorială (ideea preluată de la actuala coaliție de guvernare și de la Victor Ponta), tot ar mai fi nevoie de angajări în sectoarele cu deficit de personal între 10 și 20%, astfel încât nu s-ar putea ajunge în nicio variantă la un total de 800.000 de angajați la stat.
Nici aderarea României la OECD nu ar permite o astfel de măsură, mai ales pentru că se pun câteva condiții suplimentare în companiile statului și în regiile autonome, care constau exact în creșterea numărului de angajați, nu în scăderea lor.
S-ar putea modifica legislația românească, pentru a se elimina aparatul birocratic, dar asta ar însemna să nu mai fim în UE și să renunțăm la OECD, ca să nu mai respectăm regulile acestora și legislația europeană. Doar așa s-ar elimina și posturile experților în fonduri europene și s-ar putea atinge acel total de 500.000 de angajați concediați din aparatul bugetar – care să nu fie nici profesori, nici medici, nici polițiști, nici pompieri, dar nici funcționari publici esențiali.
