Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege privind vânzările terenurilor agricole, act normativ prin care se instituie noi condiţii pentru tranzacţiile cu terenuri agricole. Acesta modifică şi completează Legea nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.
Principala prevedere din acest proiect este impunerea interdicției ca cetăţenii străini să poată cumpăra terenuri în România. Pe de altă parte, au fost schimbate și categoriile de persoane care au drept de preemţiune asupra pământului şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească. Astfel, arendașii care vor dori să cumpere un teren agricol trebuie să facă dovada reşedinţei sau domiciliului pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior încercării de cumpărare, cu doi ani mai mult faţă de prevederile în vigoare. Dacă dreptul de preemţiune e exercitat de un tânăr fermier, adică de o persoană de sub 40 de ani, acesta trebuie să dovedească domiciliul stabilit pe teritoriu naţional cu cel puţin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole. Reprezentanții PNL și USR au anunțat că vor ataca legea la Curtea Constituțională a României (CCR), invocând faptul că prevederile ei afectează dreptul la proprietate.
Condiţii noi impuse cumpărătorilor
Condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană fizică pentru a putea cumpăra un teren agricol, situat pe teritoriul României, vor fi:
a) să aibă domiciliul/reşedinţa situat/situată pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;
c) să fie înregistrată de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
d) să aibă studii în domeniul agricol.
Condiţiile care trebuie îndeplinite de persoane juridice pentru a putea cumpăra un teren agricol, situat pe teritoriul României, vor fi:
a) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.
Terenurile agricole vor putea fi vândute mai repede de opt ani, cu condiția să se plătească 80% din impozitul sumei care reprezintă diferenţa între preţul de cumpărare şi preţul de vânzare. În proiectul adoptat de Senat nu se putea vinde terenul mai repede de 15 ani de la dobândirea lui.
“În cazul înstrăinării directe sau indirecte a pachetului de control al societăților care au în proprietate, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii și momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă”.
Proiectul de lege votat de Camera Deputaţilor
Circulaţia terenurilor va fi înregistrată
Potrivit proiectului, urmează să se înfiinţeze Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, denumit Registru unic. El se va constitui pe baza datelor și informațiilor furnizate de autoritățile administrației publice locale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Noua ordine a preemtorilor
Proiectul stabileşte şi o nouă ordine a exercitării dreptului de preemțiune, după cum urmează:
- preemtori de rang I: coproprietari și rude până la gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;
- preemtori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei, irigații exclusive private și/sau arendașii;
- preemtori de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării;
- preemtori de rang IV: tinerii fermieri;
- preemtori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeștiˮ și unitățile de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare;
- preemtori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine;
- preemtori de rang VII: statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.