Manevră incredibilă a două asociaţii apropiate sistemului, dintre care ONG-ul deţinut de procuroarea DNA Alexandra Lăncrănjan, şi Secţia de Contencios Administrativ de la Curtea de Apel Piteşti. După ce au acţionat în judecată CSM, pentru că a emis două Hotărâri prin care a aprobat Regulamentele de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi de execuţie la nivelul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ONG-urile cu pricina au cerut şi au obţinut sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a întregii secţiuni din Legea nr. 304/2004, privind Organizarea Judiciară, care face referire la înfiinţarea, organizarea şi rolul Secţiei pentru magistraţi din Parchetul General. Secţiune care, de altfel, a fost atacată, la pachet cu legile Justiţiei, anul trecut, în mai multe rânduri de către ÎCCJ, de Opoziţie şi de Klaus Iohannis. Însă spectaculos este faptul că disperarea celor din sistem cărora le tremură pantalonii din cauza acestei Secţii speciale a mers până acolo încât au cerut instanţei sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cinci întrebări, la care instanţa continentală trebuie să răspundă urgent, întrebări al căror răspuns ar trebui să inducă ideea că România nu are dreptul să legifereze înfiinţarea unui astfel de organism de anchetare a abuzurilor din justiţie. Asta, în condiţiile în care, până anul trecut, la nivelul DNA funcţiona exact o secţie care “paradea” judecătorii şi procurorii, pe rolul acestei structuri fiind identificate nu mai puin de 300 de cauze penale care vizau magistraţii din România.
Acţiunile Forumului Judecătorilor din România şi ale Asociaţiei “Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” arată cât de mare este disperarea celor care vor să acopere abuzurile din parchete, odată cu înfiinţarea, operaţionalizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. După ce sistemul a încercat, pe toate căile, anul trecut, ca modificările legislative adoptate de Parlament să nu intre în vigoare, cu tot efortul membrilor PNL şi USR, al preşedintelui Klaus Iohannis, al “turnătoriilor” făcute la Parlamentul European şi la Comisia Europeană, soldate cu referiri mai mult decât deplasate la adresa Parlamentului României în ultimul raport MCV, legea a intrat în vigoare, iar secţia s-a înfiinţat şi lucrează la foc continuu.
În aceste condiţii, sistemul încearcă să meargă “la rupere”, pentru anihilarea acestei secţii. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a modificării Legii 304/2004, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie s-a înfiinţat, ca entitate, în cadrul Parchetului General. CSM avea obligaţia, ca, până la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, să operaţionalizeze această secţie, în sensul aprobării Regulamentelor de organizare a concursurilor pentru numirile în funcţii de conducere şi de execuţie. Pentru că lucrurile întârziau, Guvernul, la iniţiativa ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a adoptat OUG nr. 90/2018, fapt ce a repus lucrurile în marja de timp prevăzută de lege. În aceste condiţii, Plenul CSM a emis, în 19 septembrie, două hotărâri, cu numerele 910 şi 911, prin care au fost aprobate cele două regulamente, iar, recent, la conducerea SIIJ a fost numit, prin concurs, Gheorghe Stan, fostul inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare.
Această succesiune de evenimente, la care se adaugă faptul că torţionarii din DNA Ploieşti şi din DNA Oradea sunt deja investigaţi de această structură, pierzându-şi chiar şi calitatea de procurori DNA, a făcut ca sistemul să reacţioneze violent. Astfel încât, în 13 decembrie 2018, Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, împreună cu proaspătul ONG înfiinţat de procuroarea DNA Alexandra Luminiţa Lăncrănjan, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, dar şi cu procurorul militar Bogan Ciprian Pîrlog (participant şi, ulterior, anchetator al evenimentelor din Piaţa Victoriei, din 10 august 2018), au dat în judecată CSM, la Curtea de Apel Piteşti, solicitând anularea celor două hotărâri ale Plenului CSM din luna septembrie. În paralel, au mai cerut şi sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la OUG 90/2018, prin care a fost operaţionalizată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Adevăratul plan al acestei operaţiuni, devoalat
Adevăratul scop pentru care cele două asociaţii şi procurorul respectiv au deschis acţiunea la Curtea de Apel Piteşti se dovedeşte a fi nu anularea hotărârilor CSM, ci desfiinţarea, cu sprijin extern, a secţiei speciale. Dovadă că, la sfârşitul săptămânii trecute, judecătorii de la Piteşti au respins cererea de suspendare a hotărârilor plenului CSM, ca nefondate, precum şi de sesizare a CCR cu privire la OUG 90/2018, ca inadmisibilă.
În schimb, instanţa a admis o altă cerere, menită să anihileze orice inţiativă a României de a investiga abuzurile din sistem. Concret, Curtea de Apel Piteşti a admis, în parte, cererile formulate de cele două ONG-uri privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare în procedură accelerată şi, în baza articolului 267 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene, a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu un set de cinci întrebări legate exact de existenţa acestei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Prima întrebare este aceea dacă “MCV, instituit prin Deciza 2006/28/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a Uniunii Europene, care poate fi supus interpretării Curţii de Justiţie a UE?”.
A doua întreabare este dacă “Conţinutul, caracterul şi întinderea temporală a MCV se circumscriu prevederilor Tratatului privind aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană? Cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul MCV au caracter obligatoriu pentru statul român?”.
A treia întrebare vizează dacă “Articolul 2, corelat cu articolul 4, alineat 3, din Tratatul privind UE trebuie interpretate în sensul că, în cadrul obligaţiei statului membru de a respecta principiul statului de drept, se înscrie şi necesitatea ca România să respecte cerinţele impuse prin rapoartele MCV?”.
O altă întrebare este dacă “Articolul 2 din Tratat, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opun unei legislaţii prin care este înfiinţată şi organizată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în cadrul PÎCCJ, prin posibilitatea exercitării, în mod direct, a unor presiuni asupra magistraţilor?”.
Iar ultima întrebare pe care Curtea de Apel Piteşti a găsit de cuviinţă să o adreseze Curţii de Justiţie a UE este dacă “Principiul independenţei judecătorului se opune înfiinţării SIIJ în cadrul PÎCCJ, raportat la modalitatea de numire/revocare a procurorilor care fac parte din această secţie, modalitatea de exercitare a activităţii în cadrul ei, modul în care este stabilită competenţa în corelaţie cu numărul redus de posturi al acestei secţii?”.
CCR, sesizată din nou, după ce, anul trecut, legea a fost declarată constituţională
Nu este clar ce anume urmăresc din punct de vedere juridic să obţină cu această sesizare, însă, cel mai probabil, se aşteaptă un răspuns care să poată fi folosit în scop de presiune asupra Legislativului şi Guvernului, pentru desfiinţarea secţiei speciale.
Însă, nu se opresc doar la acest demers cel puţin bizar. O altă cerere formulată de cele două ONG-uri şi admisă, la sfârşitul săptămânii trecute, de Curtea de Apel Piteşti, se referă la sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a întregii secţiuni din Legea nr. 304/2004 care face referire la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Mai exact, la articolul 88 din această lege, începând cu indicele 1, până la indicele 9, care vizează înfiinţarea, constituirea, competenţa, componenţa, numirea şi revocarea membrilor şi conducerii acesteia, al controlului exclusiv pe care Plenul CSM îl exercită asupra acestei structuri, precum şi la obligativitatea de raportare, anuală, a rezultatelor activităţii desfăşurate.
Ei bine, Curtea de Apel Piteşti a admis sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţonalitate a articolului invocat, care, în opinia celor două ONG-uri, intră în contradicţie cu articolele 1, alineatele 3 şi 5, 16, 131 - alineat 1, 133 - alineat 1 şi 148 - alineatele 2 şi 4, din Constituţie.
Mai exact, înfiinţarea acestei secţii ar intra, în opinia reprezentanţilor sistemului, în conflict cu prevederile care arată că “România este stat de drept”, în care “respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, unde “cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminare” sau cu referire la prevederile care arată că “în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept” sau cele care se referă la faptul că “CSM este garantul independenţei justiţiei”.
La DNA era bine, la PÎCCJ e ne-european
Pentru obţinerea scopului urmărit, respectiv acela al desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, Forumul Judecătorilor şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor apelează la sprijin extern şi implică UE în acest joc de interese. Practic, ultimul articol din Constituţie invocat în sesizarea la CCR făcută cu aprobarea Curţii de Apel Piteşti, ca intrând în conflict cu legea prin care a fost înfiinţată SIIJ, se referă la: “Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum şi celelalte reglementări cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor acordului de aderare” şi că “Parlamentul României, Preşedintele şi Guvernul, precum şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării”.
Operaţiunea este cu atât mai bizară, cu cât, în fapt, la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie se anchetează infracţiuni săvârşite de judecători şi de procurori. Această structură a preluat dosare pe care le instrumenta, până anul trecut, o altă structură pe care nu a mai atacat-o nimeni, nici în instanţă, nici la CCR, nici la Uniunea Europeană. Este vorba despre Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Corupţie săvârşite de Magistraţi, din cadrul DNA, şi care a fost condusă de apropiata Laurei Codruţa Kovesi, controversata procuroare Florentina Mirică. În vara anului trecut, procurorul-şef adjunct al DNA, Marius Iacob, recunoştea în faţa ministrului Justiţiei, că această Secţie din DNA a avut în lucru 300 de dosare privind magistraţi, în care erau vizaţi aproape 5 la sută din totalul procurorilor şi judecătorilor din România.
Cinci întrebări vor fi adresate, la cererea ONG-urilor sistemului, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în aşteptarea unor răspunsuri care să dea “nutreţ” propagandei care se opune existenţei secţiei de anchetare a magistraţilor.
Practic, reclamaţia vrea ca instanţa europeană să interzică României să legifereze pentru anchetarea abuzurilor din justiţie şi să impună, obligatoriu, implementarea recomandărilor MCV care să menţină sistemul la “butoane”.