România a avut în ultimii patru ani una dintre cele mai mari viteze de creştere a economiei dintre toate ţările din Uniunea Europeană. Deşi Produsul Intern Brut (PIB) s-a mărit cu 34 de miliarde de euro în această perioadă, majorarea rămâne mai mult pe hârtie şi în statistici având în vedere că ajunge foarte puţin şi în buzunarele românilor. Structura învechită a economiei, diferenţele regionale foarte mari, depopularea ţării şi consumul pe datorie, sunt principalele probleme spun analiştii economici.
Cu un PIB de 160,3 miliarde de euro în 2015, România ocupă ca forţă economică locul al 17-lea în Europa, dar în acest an am mai putea avansa cu un loc sau două având în vedere că previziunile arată o majorare a PIB-ului cu cinci puncte procentuale. Creşterea este cea mai mare din UE, chiar şi peste cea a Irlandei, care, anul trecut, a avut un avans-record de 26,3%. Veştile bune se opresc aici; dacă raportăm PIB-ul la numărul de locuitori, observăm că nu stăm deloc bine. România împarte 160,3 miliarde de euro la 19,9 milioane de locuitori, iar Irlanda împarte 214,6 miliarde de euro la 4,6 milioane de locuitori. Nouă ţări cu populaţii mai mici decât noi au PIB-uri mult mai mari, ceea ce arată ineficienţa economiei româneşti şi problemele structurale moştenite şi încă nerezolvate.
Depopularea, o problemă naţională
Analiştii economici spun că discrepanţele regionale sunt foarte mari în România. Populaţia activă este în mare parte grupată în marile oraşe, însă există zone foarte mari depopulate unde trăiesc mai mult bătrâni şi copii. “Ţara este o medie, dacă vârfurile sunt mai înalte şi prăpastiile sunt mai mari dacă media încă nu am atins-o. Am plecat de la un nivel de trai care era de 25% din media europeană în anul 2.000 şi am ajuns la 57% în acest an”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier strategie în cadrul Băncii Naţionale a României. Acesta spune că avem nevoie de un nou model economic, de un PIB cu o nouă structură, cu valori adăugate care să exprime competitivitate, profit, orientare spre piaţă, ca să putem să adăugăm şi bunăstare, nu numai PIB.
“Ca să ajungem din urmă ţările mai avansate, avem nevoie de un nou model economic, de o nouă abordare a politicilor legislativă, instituţională şi de personal” Adrian Vasilescu, consilier strategie în cadrul BNR
Creştem pe datorie
România a avut în acest an cea mai mare creştere din Europa, respectiv cinci puncte procentuale, dar aceasta s-a datorat consumului, şi nu unei creşteri sănătoase a economiei. “Este urmarea scăderii TVA de la 24% la 20%, a dezvoltării pieţei creditelor şi a existenţei unei mai mari lichidităţi, dar nu este o creştere sustenabilă”, este de părere consultantul fiscal Corneliu Teofil Teahă. În aceste condiţii, omul nu are ce să simtă în buzunar pentru că scotea din buzunar, de multe ori chiar se împrumută ca să consume. “Avem o creştere economică, dar nu este într-un sector care aduce şi beneficii pentru români pe termen lung. Eu cred că la anul această creştere bazată pe consum va încetini”, susţine şi Constantin Boştină, preşedinte Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economice.
Penultimii la PIB-ul pe locuitor
Suntem pe penultimul loc în Europa la PIB-ul pe cap de locuitor, cu 8.100 de euro. Numai bulgarii mai sunt în urma noastră, cu doar 6.100 de euro. Ungurii şi polonezii au 11.100 de euro, iar cehii 15.600 de euro. Cel mai bine trăiesc locuitorii din Luxemburg, care au un PIB de 91.600 de euro pe locuitor, norvegienii - 67.400 de euro şi Danemarca - 46.900 de euro. Un spaniol are un PIB pe cap de locuitor de 23.300 de euro, un francez are 32.800 de euro, iar un italian are 26.900 de euro.
Nivelul de trai al românilor este de 57% din media europeană. Mulţi oameni îşi cheltuie toţi banii pe mâncare şi întreţinere. În schimb, un francez îşi permite de trei ori mai multe lucruri decât noi.
Cum a evoluat PIB-ul în ultimii patru ani
Anul Valoarea (mld. euro) Creştere
2012 134 +0,6
2013 144,7 +3,5
2014 150,8 +3
2015 160 +3,8
2016 168 + 5%