Cadrele didactice mai cer și deblocarea și scoaterea la concurs a posturilor vacante. Unii dintre cei care au dat examene de titularizare de mai multe ori chiar au ieșit sau vor să iasă din sistem, pentru că nu au nici un fel de siguranță a câștigurilor financiare, de la un an la altul, însă legea îi obligă să dea anual examene de ocupare a postului. Ministerul Educației a făcut mai multe modificări, în ultima perioadă, pentru a-i ajuta pe profesori, astfel încât definitivatul devine licențiere, iar contractele de muncă pe perioadă determinată pot fi schimbate în contracte pe perioadă nedeterminată, prin decizia consiliilor de administrație ale școlilor. Cele mai multe probleme apar, însă, atunci când cei din conducerea școlilor nu îi vor „permanentizați” pe posturi, pentru a-i putea șantaja și folosi politic.
Suplinitorii din sistemul preuniversitar au transmis Ministerului Educației o petiție prin care solicită să nu mai fie obligați să repete examenul anual de titularizare, dacă au obținut note egale sau mai mari ca 7. Aceștia spun că nu e normal să fie obligați să-și demonstreze competențele în fiecare an și să repete examenul doar din cauza lipsei posturilor vacante.
În ultimii doi ani, Ministerul Educației a încercat în mai multe feluri să rezolve această problemă, dar modificările legislative se lovesc de inerția directorilor instituțiilor de învățământ. Deși este cunoscută situația în care se află foarte mulți profesori suplinitori, mai ales în mediul rural, unde nu se scot posturile la concurs pentru a fi ținuți mereu la mâna conducerii, unora li se cere șpagă, altora li se cere să participe la campaniile electorale etc., până acum nu s-a găsit nicio metodă prin care să poată fi rezolvată definitiv această situație.
Anul acesta ar fi trebuit să se scoată mai multe posturi la concursul de titularizare, după o modificare legislativă prin care școlile au fost obligate să listeze inclusiv catedrele incomplete, iar directorii au fost amenințați cu dosare penale dacă încalcă legea, însă nici astfel nu au fost convinși, iar posturile au fost foarte puține, mulți dintre cei cu medie peste 7 rămânând în continuare fără catedră completă.
Se cere înlăturarea discriminării
Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală, iar regula de bază este ca profesorul să obțină minimum nota 7, atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Suplinitorii au contracte de angajare pe perioadă determinată și pot obține posturile dacă la examenul de titularizare au obținut minimum nota 5, atât la proba scrisă, cât și la inspecție. Problemele cele mai grave sunt ale celor care obțin note peste 7, dar tot nu au catedră și trebuie să susțină examenele de titularizare în fiecare an, ca să ocupe un post de suplinitor. Profesorul poate obține și media 10, chiar de mai multe ori, dar dacă nu are catedră completă și post vacant scos la concurs, trebuie să repete la infinit examenul, ca și cum i s-ar cere cuiva care și-a obținut permisul de conducere, dar nu are mașină, să dea examen pentru permis în fiecare an.
Sunt foarte multe elemente ilogice în modelul de angajare al profesorilor din preuniversitar și sindicatele au atras atenția mai ales asupra discriminărilor, pentru că e singurul domeniu unde se cere repetarea examinării nu din lipsa competențelor, ci din lipsa posturilor scoase la concurs. Tocmai de aceea, profesorii cer să se înlăture această discriminare și să li se dea dreptul să dea examenul de titularizare o singură dată, luându-se în considerare notele obținute, chiar dacă postul se găsește după mai mulți ani.
Nota 5 e mai importantă decât 10
„Noi, suplinitorii cu note mari la concursul de titularizare, dorim să aducem la cunoștința dumneavoastră următoarele solicitări pentru îmbunătățirea sistemului educațional și susținerea activității noastre profesionale: 1. Eliminarea obligativității susținerii examenului pentru cei care au obținut, de-a lungul timpului, nota 7, menționată în metodologia de concurs de altfel. Suplinitorii care au obținut o notă de 7 la examenul de titularizare nu ar trebui să fie obligați să susțină examenul anual, decât dacă doresc să își îmbunătățească nota. Considerăm că o notă de 5 obținută în anul curent nu ar trebui să prevaleze asupra unei note de 10 obținute în anii anteriori. În prezent, există suplinitori care anual au avut note peste 7, uneori chiar 10, și care, din lipsa unui post titularizabil, susțin acest concurs de 10-15 ani. Această modificare va recunoaște meritele și competențele acumulate de suplinitori de-a lungul timpului”, se menționează în textul petiției profesorilor.
Aceștia mai cer și stabilirea unei perioade de valabilitate, adică nota obținută la examenul de titularizare să fie valabilă pentru o perioadă nedeterminată, astfel încât profesorii să nu mai fie obligați să susțină din nou examenul din cauza lipsei posturilor vacante sau titularizabile. Se mai cere și crearea unui sistem prin care profesorii care au obținut nota de titularizare, conform metodologiei în vigoare, dar nu au găsit posturi vacante, să aibă prioritate la ocuparea posturilor temporare și la angajarea pe perioade determinate.
Suplinitorii și cei care iau ore suplimentare „cotizează”
Sindicaliștii spun că directorilor de școli le convine, însă, mai mult să aibă în subordine suplinitori sau profesori titulari, cu normă întreagă, dar care mai iau și alte ore la plata cu ora. Astfel, în școală nu mai intră alte cadre didactice, iar profesorii primesc mai mulți bani pentru orele suplimentare. Cei care beneficiază de protecția conducerii, pentru a-și crește astfel veniturile, „cotizează” din încasări fie doar la director, fie și la partid, pentru că în foarte multe localități sunt implicați politic profesorii și mai ales directorii.
În petiția transmisă ministerului de resort, suplinitorii cer să fie scoase și aceste ore la concurs și să nu mai fie atribuite titularilor școlilor decât după începerea anului școlar, atunci când nu a venit niciun profesor pentru a le ocupa. Ei mai spun că această măsură va contribui semnificativ la stabilitatea suplinitorilor și la asigurarea unei continuități în procesul educațional, iar cei care vor avea de câștigat sunt elevii care vor beneficia de stabilitate, având posibilitatea de a lucra cu același profesor, ceea ce va permite construirea unei relații de încredere și asigurarea unei dezvoltări academice și emoționale coerente.
Cu 45% mai multe locuri titularizabile
Conform Ministerului Educației, anul acesta sunt 9.933 de posturi titularizabile, dintre care 8.691 complete (6.606 urban +1.885 rural) și 1.242 incomplete (673 urban + 569 rural). Dar sunt județe unde la unele discipline nu este nici un post titularizabil și din acest an a intrat în vigoare și modificarea legislativă prin care cel care obține titularizarea într-o localitate nu se mai poate transfera imediat în alta. Măsura a fost luată pentru că directorii de școli se plângeau de situația creată la fiecare început de an școlar când în loc să le vină la ore profesorii, mulți se transferau în alte orașe, de multe ori în alte județe, iar școlile erau obligate să caute suplinitori, angajând inclusiv necalificați, chiar și cu studii liceale.
Anul trecut au fost 6.837 de posturi titularizabile, iar anul acesta, numărul posturilor pentru angajarea pe perioadă nedeterminată a crescut. Sunt cu 45% mai multe posturi pe durată nedeterminată scoase la concurs în 2024, față de 2023, mai ales datorită modificărilor legislative care au permis scoaterea la concurs a catedrelor incomplete.
Anul acesta s-au înscris la examenul de titularizare peste 37.500 candidați, dintre care peste 6.800 sunt proaspăt absolvenți ai facultăților – cel mai mare număr de candidați din promoția curentă din ultimii 14 ani.
Consiliile de administrație hotărăsc
În toată țara au fost aproape 44.600 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată, în anul școlar 2023-2024. Tot în urma celor mai recente modificări legislative, inspectoratele școlare sunt cele care stabilesc viabilitatea posturilor didactice, potrivit metodologiei de mobilitate, acestea fiind stabilite până acum de școală.
Suplinitorii pot beneficia de anul acesta și de modificarea contractului din perioadă determinată în perioadă nedeterminată. Consiliile de administrație ale școlilor hotărăsc, în perioada 21-22 august, modificarea contractului, conform metodologiei-cadru de mobilitate pentru anul școlar 2024-2025. Ar putea beneficia de aceste modificări profesorii care în perioada 1 septembrie 2012-31 august 2024 acumulează o vechime efectivă la catedră de cel mult 6 ani, după promovarea examenului de definitivat (dobândirea definitivării în învăţământ).
Dacă profesorii și-au continuat activitatea în aceeaşi/aceleaşi unitate/unităţi de învăţământ în care au fost repartizați, pot avea contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Peste 5.680 de profesori cu statut de debutanți devin profesori cu drept practică, după examenul de Definitivat de anul acesta, iar rezultatele au fost afișate marți.
Definitivatul devine licențiere
Concursul de definitivat reprezintă un examen de intrare și avansare în cariera didactică ce poate fi susținut de cadrele didactice care au cel puțin un an vechime în învățământ și este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice. Procedura de acordare a definitivării și a titlului de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar reprezintă recunoașterea competențelor necesare pentru exercitarea profesiei didactice.
Conform legii, „cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de Definitivat li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii. Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant”.
Pe de altă parte, Ministerul Educației a anunțat că actualul examen de Definitivat va fi înlocuit de licențiere. Licențierea va certifica pregătirea pentru exercitarea autonomă a profesiei didactice. Prin simplificarea procedurilor și garantarea continuității, profesorii tineri sunt încurajați să rămână în sistemul de învățământ preuniversitar.