Graba cu care Secţia pentru Procurori de la CSM a decis să aprobe cererea de pensionare a lui Augustin Lazăr, începând chiar cu ziua în care i se termină, la termen, mandatul de procuror general al României, dar şi rapiditatea cu care preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcţie, cu aceeaşi dată, a lui Augustin Lazăr ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la moralitatea acţiunii, dar, mai ales, cu privire la legalitatea demersului. Atât Hotărârea Secţiei pentru Procurori de la CSM, cât şi Decretul prezidenţial au fost emise, în ciuda faptului că Lazăr face obiectul unei cereri de revocare din funcţie, fiind emis, în acest sens, încă din luna octombrie a anului trecut, un Raport privind activitatea managerială a acestuia în fruntea Ministerului Public, raport care are puterea unui act administrativ, cu consecinţe disciplinare, emis de Ministerul Justiţiei. Caracterul oficial al acestui act şi efectele sale sunt recunoscute de însuşi Augustin Lazăr, care l-a atacat în contencios administrativ, la Curtea de Apel Alba Iulia, iar, la momentul emiterii decretului de pensionare, instanţa nu s-a pronunţat definitiv cu privire la această chestiune. Conform Legii nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea efectivă a acţiunii disciplinare.
Cât de legal a ieşit Augustin Lazăr la pensie? Răspunsul îl primim dacă studiem cuprinsul articolului 52, alineat 2, din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, privind Consiliul Superior al Magistraturii, care arată că “pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă, până la soluţionarea efectivă a acţiunii disciplinare”. De asemenea, există şi o Hotărâre a Plenului CSM, cu numărul 1293/2014, prin care s-a constatat faptul că dispoziţiile articolului 52, alineat 2 din Legea nr. 317/2004 “trebuie interpretate în sensul că suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu poate interveni din momentul începerii cercetării disciplinare, până la soluţionarea definitivă a acţinii disciplinare”.
În ceea ce îl priveşte pe Augustin Lazăr, pe data de 18 aprilie 2019, Secţia pentru Procurori a CSM a emis Hotărârea nr. 393, în care se arată că, potrivit Direcţiei de Resurse Umane şi Organizare, faţă de Lazăr Augustin nu este incident niciunul dintre cazurile care să determine suspendarea soluţionării cererii de eliberare din funcţie, prin pensionare, astfel încât, cu unanimitate de voturi, membrii secţiei au votat pentru a propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, prin pensionare, a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 27 aprilie 2019. Hotărârea este semnată de vicepreşedintele CSM, procurorul Nicolae Andrei Solomon, şi a ajuns pe masa lui Klaus Iohannis în aceeaşi zi, iar, pe 19 aprilie, preşedintele a şi emis Decretul nr. 391/2019.
Procurorii din CSM au ignorat raportul ministrului Justiţiei
Ei bine, în Hotărârea CSM este ignorat total raportul privind activitatea managerială a procurorului general al României, întocmit de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care, la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, a demarat procedura revocării din funcţie a lui Augustin Lazăr, ceea ce echivalează cu o sancţiune disciplinară de cea mai mare gravitate. Această procedură nu a fost soluţionată până la momentul în care preşedintele României a decis să-l scoată la pensie pe Augustin Lazăr, nu din calitatea sa de procuror, ci din funcţia de procuror general al României, care, la momentul decretului, era supusă unei proceduri administrative de revocare, existând, astfel, suspiciuni mai mult decât rezonabile că a fost încălcat articolul 52, alineat 2, din Legea nr. 317/2004, dar şi Hotărârea Plenului CSM nr. 1293/2014.
Concret, în data de 2 noiembrie 2018, Augustin Lazăr a atacat în instanţă, la Curtea de Apel Alba Iulia, Raportul ministrului Justiţiei prin care a fost declanşată procedura revocării, solicitând, totodată, suspendarea executării acestui act administrativ, până la soluţionarea cererii de anulare a procedurii.
Iar preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, public, faptul că nu va lua vreo decizie cu privire la revocarea lui Augustin Lazăr, până în momentul în care instanţa de judecată nu va pronunţa o decizie definitivă. Astfel, se poate observa faptul că procedura revocării, echivalentă unei sancţiuni disciplinare, a fost demarată, însă nu a fost încă soluţionată.
în aceste condiţii, Decretul prezidenţial prin care Augustin Lazăr a fost eliberat din funcţia de procuror general al României a fost emis, în ciuda faptului că instanţa Curţii de Apel Alba Iulia va lua în discuţie un nou termen de judecată privind contestaţia lui Augustin Lazăr împotriva raportului de revocare pe 23 aprilie 2019.
O altă judecătoare nu a putut ieşi la pensie, pentru că are proces cu CSM
Argumentaţia de mai sus nu este una pur teoretică, ea fiind cât se poate de uzuală. Spre exemplu, Secţia pentru Judecători de la CSM a respins, prin Hotărârea nr. 1427 din 19 decembrie 2018, cererea de eliberare din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, a judecătoarei Ioana Cristina Morar, de la Curtea de Apel Cluj. Aceasta îndeplinea criteriile referitoare la vechimea ca magistrat de peste 25 de ani, obţinuse Decizia de la Casa Teritorială de Pensii Cluj pentru aprobarea acordării pensiei de serviciu, document eliberat în 29 octombrie 2018, însă, cu toate acestea, CSM a respins solicitarea.
Conform documentului citat, împotriva judecătoarei în cauză, Secţia pentru Judecători în Materie Discipinară de la CSM a sancţionat-o disciplinar cu “avertisment”, în data de 14 martie 2018, iar Hotărârea nu era definitivă, întrucât a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 12 iulie 2018. Iar CSM a invocat exact articolul 52, alineat 2, din Legea nr. 317/2004 şi Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dispunând, în cele din urmă, suspendarea analizării cererii de pensionare a judecătoarei, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.
Avocatul Adrian Toni Neacşu, fost judecător şi fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, face, la rândul său, referire la această chestiune pe pagina sa de Facebook. “Practica CSM este aceea de a nu soluţiona cererile de pensionare ale magistraţilor, dacă aceştia fac obiectul unei acţiuni disciplinare, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple şi în prezenţa unei cereri de revocare din funcţia de conducere (şi încă ce funcţie!). Graba secţiei pentru procurori de a aproba ieşirea la pensie, urmată de emiterea instantanee a decretului de către Preşedintele Iohannis, lucru total neuzual pentru acesta, arată că e posibil să existe o continuare, ceea ce nu cred, sau doar că preşedintele a negociat retragerea pe linie moartă a fostului procuror general”, arată Adrian Toni Neacşu.
Lazăr şi-a pregătit pensionarea la două săptămâni după ce a fost dată afară Kovesi
Un alt amănunt interesant cu privire la modul în care a jucat Augustin Lazăr în această poveste se referă la data la care şi-a obţinut dreptul de a încasa pensia de serviciu. Astfel, la data de 9 iulie 2018, preşedintele Klaus Iohannis, silit fiind de Decizia Curţii Constituţionale, a semnat, cu o întârziere nepermisă, decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Coincidenţă sau nu, Augustin Lazăr a obţinut, în data de 25 iulie 2018, Decizia nr. 206279, eliberată de Casa Teritorială de Pensii Alba, privind acordarea pensiei de serviciu în baza Legii nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Mai exact, al articolului 82, alineat 2, care prevede că pensia de serviciu este egală cu 80% din veniturile pe care magistratul le încasează în ultima lună de activitate. Iar, conform declaraţiei de avere depuse la jumătatea anului trecut, valoarea pensiei de serviciu pe care Lazăr ar urma să o încaseze se ridica la 27.000 de lei pe lună.
În aceste condiţii, Lazăr stătea cu decizia de pensionare în buzunar, imediat după ce a realizat că şi împotriva sa va urma o cerere de revocare, însă, cu mult tupeu, a candidat pentru obţinerea unui nou mandat de procuror general al României.
Ce trebuie să judece Curtea de Apel Alba Iulia pe 23 aprilie
Raportul prin care a fost declanşată procedura revocării din funcţie, document atacat de Augustin Lazăr la Curtea de Apel Alba Iulia, vizează fapte mult mai grave din punctul de vedere al abaterilor disciplinare decât activitatea pentru care, spre exemplu, judecătoarea Morar, de la Curtea de Apel Cluj, a primit sancţiunea avertismentului, pentru care solicitarea de pensionare a fost suspendată de CSM. Acest raport cuprinde 20 de abateri grave. Este vorba despre plasarea deasupra legii, prin afirmarea şi susţinerea publică a lipsei temeiului legal pentru revocarea procurorului-şef al DNA de către ministrul Justiţiei, despre problemele de legalitate ale numirii lu Augustin Lazăr în funcţia de procuror general sau despre lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţilor.
Raportul mai acuză modificarea unui raport al Inspecţiei Judiciare referitor la controlul managerial la nivelul DNA, iar Lazăr este acuzat de exces de putere constatat chiar de o instanţă de judecată. Au fost, de asemenea, semnalate probleme grave în sfera comunicării publice, existenţa unui discurs eminamente politic, cu acuzaţii fără precedent la adresa autorităţilor statului. Lazăr este acuzat că a practicat şi a încurajat comportamente contrare obligaţiilor constituţionale şi legale, că a abdicat de la garanţiile constituţionale privind respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a demnităţii umane, dar şi că a contestat decizii ale CCR, în sensul încurajării nerespectării lor de către procurori. Mai mult, Lazăr nu şi-ar fi îndeplinit obiectivele asumate în proiectul de management care a stat la baza numirii sale în funcţie, a scăzut operativitatea în activitatea Ministerului Public şi nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale în privinţa realizării politicii penale.
Augustin Lazăr a formulat critici la adresa Parlamentului, a contestat legi, a criticat hotărâri judecătoreşti sau chiar judecători şi a tergiversat proceduri legale. Raportul îl mai acuză pe Lazăr că a acreditat alt statut procurorilor şi a încălcat legea prin semnarea protocoalelor, creând, astfel, premisele unei justiţii secrete, incompatibile cu dreptul la un proces echitabil şi cu principiile statului de drept. După care a ascuns adevărul legat de semnarea protocolului din 2016, încheiat cu SRI, în mesajele publice, fiind constatată o comunicare publică nesinceră cu privire la aceste acte de importanţă covârşitoae pentru modul în care, în Ministerul Public, sunt respectate drepturile fundamentale.
Iohannis nu s-a grăbit să-l elibereze din funcţie şi pe procurorul “Portocală”
În aceeaşi zi în care Secţia pentru Procurori de la CSM a admis cererea lui Augustin Lazăr de eliberare din funcţie prin pensionare, s-a mai emis o Hotărâre. Este vorba despre Hotărârea nr. 237/18 aprilie 2019, semnată de acelaşi vicepreşedinte al CSM, Nicolae Andrei Solomon, prin care “a fost înaintată către Preşedintele României propunerea privind eliberarea din funcţia de procuror, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare constând în excuderea din magistratură, a domnului Negulescu Mircea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina (în prezent suspendat din funcţie)”.
În cazul lui “Portocală”, însă, preşedintele Klaus Iohannis nu s-a grăbit să semneze decretul. Şeful statului a semnat, în perioada 18-19 aprilie, mai multe decrete privind eliberarea sau numirea în funcţie a unor judecători şi procurori, printre care şi Augustin Lazăr, însă niciunul dintre aceste decrete nu-l priveşte pe fostul procuror al “unităţii de elită” de la DNA Ploieşti.
Articolul 52, alineat 2, din Legea 317/2014 arată că, “pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă, până la soluţionarea efectivă a acţiunii disciplinare”.
Împotriva lui Augustin Lazăr a fost declanşată, în octombrie 2018, procedura revocării. Actul a fost atacat în instanţă, nefiind soluţionat până la momentul în care preşedintele României a semnat decretul de pensionare.