“Astăzi ( joi – n. red) ne-am întâlnit la Salonic, la o reuniune convenită încă din vară. Am analizat cauzele care au dus la lipsa rezervărilor de capacitate la licitații, mă refer la cea pe capacitate incrementală de la data de 1 iulie, și pașii următori pentru a face operațional acest Coridor Vertical, la capacitatea propusă în prima etapă de 10 miliarde metri cubi de gaze. Din discuții au rezultat acțiunile comune pe care le vom avea, inclusiv cu ocazia CESEC de la Budapesta din 18 -20 septembrie, mă refer la prezentarea unui concept comun către toți miniștri energiei din țările OTS-urilor semnatare ale Coridorului Vertical. Vrem să facem acest lucru pentru a primi fonduri europene pentru completarea pe fiecare țară în parte a infrastructurii de transport de gaze. Astfel, Uniunea Europeană va da fonduri pe fiecare țară în parte în funcție de conceptul pe care îl prezentăm noi, ca un tot unitar. Fiecare va justifica la Comisia Europeană necesitatea de finanțare pe proiectele respective pe care le are. De exemplu la ICGB -Grecia , fondurile vor fi date pentru mărirea capacității IGB de la 3,5 miliarde metri cubi la 5 miliarde metri cubi.
Bulgaria vrea fonduri pentru a reîntregi 63 de kilometri de conductă, pe mărirea capacității stației de comprimare de la Kardam, pentru a mări volumele la granița cu România, mă refer Kardam - Negru Vodă. Alte fonduri vor merge pentru mărirea capacității de interconectare pe reverse flow dintre Bulgaria și Grecia, pentru proiectele grecești între Alexandropoulis și Sidirokastro până la Kulata, dar și pentru câteva stații de comprimare. România vrea să primească bani pentru BRUA 2, plus pentru o stație de comprimare în zona Coroi, în centrul țării, între Onești și Mediaș. După ce vom prezenta proiectul miniștrilor energiei la CESEC de la Budapesta, vom cere o întâlnire cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cu noul comisar pe energie. Până în data de 18 ianuarie 2025, trebuie depuse proiectele la Fondul de Modernizare de către fiecare țară în parte. La sfârșitul lunii martie se va întâlni grupul țărilor din Fondul de Modernizare (10 țări), la care s- au adăugat Grecia și Portugalia, plus cele trei state neutre – Germania, Olanda și Suedia. La sfârșitul lunii martie vom ști ce finanțări avem și vor începe deciziile de investiții, procedurile de licitații ș.a.m.d. Dacă se respectă calendarul propus, sperăm ca proiectul Coridorului Vertical să fie gata la sfârșitul anului 2026 – începutul lui 2027″, a declarat directorul general Transgaz.
“Gazele vor veni de la terminalele LNG din Grecia, Turcia, vom avea gaze din Azerbaidjan etc. CEO de la Gastrade ne-a anunțat că terminalul de la Alexandropoulis va fi operațional de la 1 octombrie. Suntem în continuare interesați să intrăm în acționariatul platfomei plutitoare de stocare și regazificare a gazelor naturale (FSRU) Alexandroupolis, dar vrem să intrăm la momentul oportun, când toate condițiile sunt îndeplinite ca să aibă efectul maxim pentru România”, a mai spus Ion Sterian. În cadrul sumitului de la Salonic, s-a mai discutat despre calitatea gazelor din Europa Centrală și de Est și Balcani. Directorul general Transgaz a spus referitor la acest aspect: “Am stabilit calitatea gazelor, în special conținutul de metan, pe toată zona ECE. Erau păreri diferite, se discuta despre asta de doi - trei ani de zile la DG Energy, la CESEC. Acum am ajuns la un consens, iar la CESEC se va prezenta conținutul de metan din gaze. Acesta va fi introdus într-un Regulament European, într-un memorandum între toate țările, prin acte adiționale la acordurile de interconectare între toate OTS din zonă, inclusiv Ucraina, Republica Moldova”.
Coridorul Vertical, considerat o posibilă soluție pentru România, face parte din Coridorul Sud-Nord din cadrul Inițiativei celor 3 Mări (I3M) și are ca scop diversificarea surselor de gaze naturale, precum și creșterea securității aprovizionării cu gaze pentru țările din Europa Centrală, de Est și Balcani. Această inițiativă a fost lansată și susținută încă din 2016 de Ion Sterian, directorul general al Transgaz. Proiectul implică colaborarea țărilor din Centrul și Sud-estul Uniunii Europene, inclusiv Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, alături de Republica Moldova și Ucraina, pentru a dezvolta o alternativă nouă de furnizare a gazelor în regiune, consolidând astfel securitatea energetică. Coridorul Vertical de Gaze reprezintă un sistem extins de conducte, format din infrastructura actuală și viitoare, care include conducte, terminale de gaz natural lichefiat (LNG) și facilități de stocare.