Principala cauză o reprezintă politicile de preț și de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creșterea accelerată a costurilor de producție, generată de pandemie și de războiul din Ucraina. Medicamentele generice cu preţurile cele mai mici sunt „cele mai împovărate” de taxare în acest moment, spun producătorii.
Dispariția medicamentelor ieftine de pe piața din România ca urmare a politicilor defectuoase ale guvernanților nu este un fenomen nou, însă în ultima vreme această dispariție s-a accelerat.
Reprezentanții producătorilor de medicamente generice din țara noastră spun că nu doar statul român are de pierdut, pentru că trebuie să compenseze medicamente mai scumpe, ci mai ales pacienții, care nu-și mai permit să scoată din buzunar sumele tot mai mari necesare pentru a acoperi diferența dintre prețul tratamentului și ce compensează statul.
Costurile de producție cresc, prețurile stau pe loc
Una dintre problemele producătorilor o reprezintă creşterile de preţ la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producţia de medicamente (energie, transport, materii prime şi ambalaje). Este vorba de creşteri cuprinse între 20% şi 300% faţă de anul 2021, în timp ce preţul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece este reglementat de către Ministerul Sănătăţii.
„Producătorii sunt limitați de regulile impuse de Ministerul Sănătății. Există pericolul să dispară în continuare medicamente. Producătorii, deși sunt foarte responsabili, din păcate nu pot face mai multe. Cei care au cel mai mult de suferit sunt pacienții”, spune Simona Cocoș, președinta APMGR.
Pe lângă limitarea preţurilor și inflaţie, există şi problema taxei clawback. „Medicamentele generice de import compensate 100% şi cu preţuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deşi Legea 53/2020 prevede 20%. Diferenţa este dată de faptul că taxa se calculează la preţul de raft, preţ care include adaosurile comerciale şi costurile cu distribuţia. Astfel, inflația și taxa clawback mai mare decât prevede legea afectează în special medicamentele generice, peste 3.000 dintre acestea ieșind de pe piață în ultimii ani”, afirmă producătorii de medicamente.
„Sunt de două ori mai puţine medicamente generice în România decât în Cehia, de exemplu, care este o țară comparabilă cu noi, de patru ori mai puţine decât în Polonia şi de şase ori mai puţine decât în Germania”, subliniază Simona Cocoș, președinta APMGR.
„Taxa clawback nu ar trebui să existe pentru generice”
Taxa clawback a fost introdusă și pentru a limita consumul de medicamente, explică Daniel Bran, vicepreședinte APMGR, însă „genericele nu cresc consumul, ci aduc, de fapt, economii; taxa clawback nu ar trebui să existe pentru medicamentele generice”.
„Populația îmbătrânește, iar necesarul de medicamente este în creștere. Dacă nu facem ceva astăzi, va dispărea prima dată medicamentul de 10 lei, apoi medicul va recomanda pe cel de 15 lei, după aceea de 20 de lei… Vom creea o povară în plus mai întâi pe bugetul statului, pentru că va trebui să plătească mai mult pentru acel tratament, dar pe de altă parte pacientul va găsi foarte greu și va trebui să scoată din buzunar bani pentru a-și procura tratamentul”, arată Bran.
Ce înseamnă asta pentru pacienții cronici
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), spune că în momentul în care pacienţii nu mai găsesc medicamentele ieftine, „cu siguranţă vor renunţa la tratament”, iar în cazul celor cu boli cronice, asta înseamnă că viaţa lor este în pericol.
„Vorbesc și din perspectiva de pacient cronic. Ce vrem noi? Acces la medicamente. Dacă acest acces este îngreunat din cauza unor politice publice, acest lucru îmi va afecta stătea de sănătate și calitatea vieții. Atunci când un pacient care are șapte medicamente și nu găsește două dintre ele, terapia lui nu mai este funcțională. Trebuie să găsim soluții”, spune Radu Gănescu, președintele COPAC.
„Nu putem să neglijăm accesul pacienților la medicamente, din punct de vedere financiar”, spune și dr. Daciana Toma, medic de familie, care este de părere că „nu toată lumea trebuie să ia generice, dar cine nu își poate permite medicamentele originale, să aibă acces la substanță activă”.
Soluție rapidă: ajustarea prețului cu inflația
APMGR solicită Guvernului României implementarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure accesul pacienţilor români la sănătate şi care să protejeze, în același timp, bugetul CNAS. Una dintre soluțiile propuse de producătorii de generice este ajustarea preţurilor cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 50 lei.
„Soluția este una simplă, este la îndemâna guvernanților și poate fi aplicată de mâine. În primul rând, pentru medicamentele care sunt până-n 50 de lei, ar fi firesc ca prețul acestora să fie ajustat cu inflația. Ar fi primul pas pentru a ne asigura că această dispariție accelerată a medicamentelor ieftine este stopată”, consideră Daniel Bran, vicepreședinte APMGR.
O altă măsură propusă de producători este alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice, care sunt, de fapt, echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conţin aceeaşi substanţă activă ca şi produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentraţiei, căii de administrare, siguranţei, eficacităţii şi indicaţiilor terapeutice
60% din pacienții din România sunt tratați cu medicamente generice, potrivit APMGR, în condițiile în care, în țările dezvoltate din Europa, 80% din pacienți se tratează cu medicamente generice.
În prezent s-a creat un paradox, spun reprezentanții APMGR: pacienții au la dispoziție medicamente inovative, cu un preț mai mare, dar nu au acces la medicamente generice, care sunt cu până la 80% mai ieftine.