„Un an dificil” / „Une année difficile”, urmărește povestea a doi străini ce se întâlnesc în circumstanțe cât se poate de nefericite: unul tocmai a furat un televizor, iar celălalt abia a supraviețuit unei încercări stângace de sinucidere. Astfel, Albert (Pio Marmaï) și Bruno (Jonathan Cohen) leagă o prietenie în jurul unor probleme comune, ce-i duce atât spre un expert în reducerea datoriilor, dependent de jocuri de noroc (Mathieu Amalric), cât și în mijlocul unui grup de eco-activiști, conduși de determinata Valentine (Noémie Merlant).
„Inteligentă și amuzantă! O comedie sociopolitică care ne face să râdem, ne emoționează și, în același timp, ne invită să punem întrebări.” - Marie Claire
Scris și regizat de Éric Toledano și Olivier Nakache, în timpul pandemiei, „Un an dificil” / „Une année difficile” folosește umorul pentru a ataca un subiect de actualitate: supraconsumul în contextul crizei climatice. Autorii își ironizează personajele, dar totodată le și onorează, dramatizând adevărata dilemă care se află în centrul mișcării împotriva schimbărilor climatice și a rezistenței la aceasta - când nu ai suficienți bani pentru a-ți plăti facturile, când te îndatorezi din ce în ce mai mult în fiecare zi, cum poți să te mai gândești serios la viitor?
În documentarea subiectului, cei doi cineaști au colaborat atât cu activiști de mediu, cât și cu experți care îi sfătuiesc pe consumatorii compulsivii cum să cumpere mai puțin.
„În timpul pandemiei, scriam un film pe care l-am lăsat deoparte, pentru că această imagine a lumii întregi pusă pe pauză, această oprire totală a „mașinăriei”, de parcă am fi fost pedepsiți, ne-a intrigat. Nu te mai miști, nu mai ieși, nu-ți vezi prietenii. Începi să te gândești la tot felul de lucruri. Bine, am fi putut vorbi despre asta cu un psihiatru, dar ne-am gândit că mai bine facem un film! Asta pentru că atunci s-a creat o mantră politică și mediatică: „lumea de după”. Locul în care totul se va schimba, o lume care nu va mai funcționa după aceleași reguli. Ni s-a spus că traficul aerian a ajuns la saturație, că pământul respiră, în sfârșit, că animalele se întorc în orașe... Toate aceste chestii, care, de fapt, au plecat la fel de repede precum au ajuns în realitatea noastră. Când trăim evenimente majore, există experți care ne explică contextul în care ne aflăm și artiști care interoghează momentul. Am vrut să facem un fel de comedie italiană, care să deranjeze puțin oamenii, să agite lucrurile și să pună întrebări. Care este intersecția dintre consumism și ecologie? Se pot întâlni, vreodată, cei care sunt în imposibilitate de plată, cu cei care se străduiesc pentru minimalism? Într-un mod foarte pragmatic, am văzut un videoclip de la Extinction Rebellion, cu tineri care împiedică clienții să alerge spre vânzările de Black Friday. O imagine aproape animalică a unei societăți în care oamenii se împing unii pe alții într-o direcție sau alta. Nu un film de epocă, ci un film despre o epocă”, spune Eric Toledano, într-un interviu acordat publicației online Cineuropa.org.