Turnul Pompierilor, din Cluj-Napoca, aflat pe lista monumentelor istorice, urmează să fie restaurat şi reabilitat. Instituţia condusă de Emil Boc a decis să cheltuie de la bugetul local aproape 1,8 milioane de euro pentru această operaţiune, restauratorul fiind sucursala din Răcari – Dâmboviţa a unei companii de construcţii din Italia. Proiectul, care vizează o construcţie în suprafaţă desfăşurată de 395 de metri pătraţi, include demolarea structurii, a planşeelor şi a treptelor din beton, precum şi a unei piramide din sticlă, dar şi montarea unui lift.
Primăria Municipiului Cluj-Napoca a atribuit, la sfârşitul săptămânii trecute, un contract în valoare de 7.883.714,9 lei cu TVA inclus pentru achiziţia de lucrări de reabilitare şi restaurare a Turnului Pompierilor, clădire clasificată drept monument istoric Clasa A, conform unui Ordin din luna aprilie a acestui an al ministrului Culturii, prin care au fost aprobate normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice.
Pentru achiziţia acestor lucrări, instituţia condusă de Emil Boc a anunţat, încă din 21 martie, că intenţionează să organizeze o selecţie de oferte, prin procedură simplificată, principalul criteriu de atribuire fiind preţul cel mai scăzut, în condiţiile în care autoritatea contractantă preciza că preţul maxim pe care era dispusă să-l plătească era de 7.232.280 de lei fără TVA. În 13 iulie, contractul a fost atribuit sucursalei din Răcari, judeţul Dâmboviţa, al companiei italieneşti Research Consorzio Stabile Societe Consortile ARL.
Clădire veche… ultradotată
Stabilimentul care urmează a fi supus reabilitării şi care înghite aproape 1,8 milioane de euro are o suprafaţă construită de 79 de metri pătraţi, o suprafaţă desfăşurată de 395 de metri pătraţi şi un regim de înălţime la cornişă de 26,51 metri. Conform caietului de sarcini, prin proiectul de reabilitare a Turnului Pompierilor se urmăreşte restaurarea integrală a porţiunii patrimoniale a turnului, segmentul medieval şi cel adăugat în secolul al XIX-lea, precum şi reaccesibilizarea drumului de strajă păstrat.
În fapt, primăria propune eliminarea structurii, a planşeelor şi a treptelor din beton existente în interiorul turnului, precum şi a piramidei din sticlă, “aflată într-o avansată stare de degradare”, iar noua funcţiune va reprezenta “un punct de atracţie pentru public şi pentru turişti, prin amenajarea unui nivel de belvedere în partea superioară a clădirii”. Astfel, turnul va funcţiona ca un spaţiu de vizitare, care va găzdui diverse expoziţii permanente sau temporare, de foarte mici dimensiuni. Mai mult, traseul de vizitare gândit de strategii lui Boc ar urma să se realizeze prin intermediul unui ascensor, care să acceseze partea superioară a turnului, de unde să se poată coborî la nivelurile inferioare, folosind o scară ce urmează a fi construită.
Clujul “sparge” mercurialul preţurilor la reabilitări
Suma pe care Primăria Cluj-Napoca o va investi în aceste lucrări poate fi comparată cu alte lucrări de reabilitare a unor clădiri monument executate sau vizate spre execuţie de către aceeaşi companie italienească. În luna februarie a acest an, Primăria Municipiului Iaşi, spre exemplu, a atribuit un contract de 14 milioane de lei către o asociere din care face parte şi Research Consorzio Stabile Societe Consortile ARL, pentru consolidarea şi refuncţionarea monumentului istoric Palatul Braunstein. Este vorba despre o clădire mult mai mare decât Turnul Pompierilor din Cluj, lucrările vizând inclusiv schimbarea destinaţiei din funcţia mixtă de comerţ şi locuinţe sociale, în cea culturală de mediatecă şi spaţii expoziţionale.
În 2013, italienii au pierdut licitaţia organizată de către Primăria Alba Iulia, care a pus la bătaie 3 milioane de euro pentru reabilitarea şi restaurarea vestigiilor romane din Piaţa Centrală.
Turnul Pompierilor a fost clasificat, iniţial, drept monument istoric, prin Hotărâre a Consiliului Local Cluj-Napoca, în 2014. Abia anul acesta, clădirea a fost inclusă şi pe lista Ministerului Culturii privind monumentele istorice Clasa A.