Se întâmplă ca planurile din copilărie privind alegerea meseriei să fie contrazise zdravăn de mersul destinului. Sunt situaţii în care existau însuşiri, dar şi defecte la un copil, care excludeau opţiunea pentru profesii în stare să-l aducă pe tânăr în lumina orbitoare a reflectoarelor. Cele mai revelatoare exemple vin de la răsfăţaţii planetei fotbal, Messi şi Cristiano Ronaldo. Puştiul Messi, în ţara îndrăgostită cronic de fotbal, Argentina, a fost declarat rahitic, oasele lui păreau fragile, nu se lăudau cu rezistenţa, şi familia, cunoscuţii nici nu îndrăzneau să rostească cuvântul fotbal. Şi, surprinzător, un vizionar de la celebrul club Barcelona întrezăreşte în copilul slăbuţ şi scund un viitor fotbalist de top. Messi e preluat de Barca, e vitaminizat şi supus unor exerciţii fizice speciale pentru el şi, iată, Messi devine numărul unu mondial. Îl tăvălesc toţi fundaşii fără mamă, fără tată, el se ridică de jos şi îi aiureşte cu driblingurile, până aceştia uită cum îi cheamă, şi apoi înscrie goluri de neexplicat. Starul starurilor, Cristiano Ronaldo, este nu numai vitezistul de neoprit, marcatorul golurilor nu cu sacul, ci cu basculanta, portughezul de la Real pozează peste tot arătându-şi muşchii de învăţat anatomia pe ei. Cărarea ca o autostradă în părul lui l-a făcut şi “reclamă la şampon” şi mor fetele după el. În adolescenţă, însă, junele prim Ronaldo era un băieţandru ruşinos, cu multe coşuri pe faţă, fără tupeu. Îi datorează lui Boloni lansarea pe calea celebrităţii. Mutându-ne pe meleagurile noastre străbătute de paralela 45, aproape de Băicoi, Vasile Muraru a fost toată adolescenţa înspăimântat de nasul lui agabaritic, se temea să fie şi funcţionar la ghişeu cu un asemenea „nasone”. La şcoala din judeţul Neamţ, jucase la serbarea de sfârşit de an rolul fetiţei zvăpăiate Smărăndiţa Popii, în travesti. Învăţătorul l-a pus pe el în acest rol de şcolăriţă nostimă după ce titulara, eleva premiantă a clasei, făcuse guturai. I-a încolţit în minte lui Muraru să urmeze Teatrul, dar teama că râde lumea de nasul lui încovoiat ca mânerul bastonului îl timora. Un actor mai hârşit pe scenă l-a încurajat, spunându-i că tocmai nasul ăsta “nasol” îi va aduce farmec şi succese. Un băieţandru agil şi şmecheros juca fotbal cu colegii de vârstă la Steaua, dar rămânea după antrenamente şi aducea mingile tenismenilor consacraţi. Fotbalistul junior oarecare şi băiatul de mingi a devenit Ilie Năstase.