Jurnalul.ro Special USR vrea ca ambasadorii și consulii să fie audiați în Parlament, înainte de a fi numiți. CES arată că procedura ar politiza diplomația

USR vrea ca ambasadorii și consulii să fie audiați în Parlament, înainte de a fi numiți. CES arată că procedura ar politiza diplomația

de Ion Alexandru    |   

Doi parlamentari USR, deranjați de numirile făcute de Guvern în vara anului trecut privind șefia unor consulate generale ale României în străinătate, au depus un proiect de lege prin care vor ca persoanele care urmează să fie numite în funcția de ambasador sau de consul general să fie audiate, în mod obligatoriu, de comisiile pentru Politică Externă ale Senatului și Camerei Deputaților.

Explicația celor doi este că nu se cunosc biografiile acestor diplomați și că există oameni politici care au primit astfel de funcții. În replică, cei de la Consiliul Economic și Social arată, în avizul negativ pe care l-au acordat, că tocmai această propunere legislativă va politiza procedura de numire a ambasadorilor, legea fiind lipsită de fond.

Este vorba despre proiectul de lege PLX 52/2024, denumit „propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României”, inițiat de senatorul Radu Mihai Mihail și de deputatul Iulian Lorincz, ambii de la USR. Aceștia vor să introducă în lege un articol 20 indice 1, conform căruia „cele două comisii pentru Politică Externă ale Parlamentului audiază persoanele propuse să fie numite în funcția de ambasador al României în străinătate sau, după caz, de consul general și emit un aviz cu caracter consultativ”. De asemenea, USR-iștii mai vor ca în lege să fie stipulate faptul că „curricula vitae ale candidaților, precum și documentele cuprinzând elementele de mandate se distribuie membrilor comisiilor înainte de desfășurarea ședințelor de audiere”.

În expunerea de motive care însoțește această inițiativă legislativă, cei doi parlamentari progresiști arată că, în prezent, legea prevede că, prin funcția de ambasador, ministrul Afacerilor Externe propune pentru numire diplomați de carieră sau personalități ale vieții publice care îndeplinesc criteriile necesare. „De asemnenea, la articolul 35, legea stipulează că ambasadorii extraordinari și plenipotențiari și consulii generali care sunt șefi de consulate generale sunt trimiși în misiune permanentă în străinătate, prin ordin al ministrului Afacerilor Externe”.

Explicația introducerii unei astfel de inițiative

USR vrea să introducă, astfel, în Legea 269/2003, procedura de audiere în Parlament a candidaților pentru funcțiile de ambasador, precum și pentru cea de consul general, „astfel încât audierea acestor candidați de către cele două comisii pentru Politică Externă să reprezinte o obligativitate a Ministerului Afacerilor Externe”.

„Recent, Guvernul a adoptat, în data de 10 august 2023, 19 hotărâri prin care au fost numiți noi consuli generali. Printre aceste numiri se regăsesc oameni politici sau persoane ale căror biografii nu sunt publice. Or, pentru a se asigura reprezentarea României în afara granițelor țării la un standard adecvat, pe principii de profesionalism și corectitudine, este important ca informațiile referitoare la experiența academică și profesională a acestora să fie accesibile, iar candidații să prezinte în mod transparent obiectivele din proiectul de mandat în cadrul comisiilor de specialitate din Parlament”, se arată în expunerea de motive citată.

Mai mult, inițiatorii susțin că impactul acestei propuneri legislative va fi unul pozitiv. „Se vor institui principii de transparență și rigoare în ceea ce privește funcționarea diplomației române și se va asigura o reprezentare a României în afara granițelor țării la un standard adecvat”, precizează cei doi deputați progresiști.

Ce i-a enervat pe USR-iști

Supărarea celor de la USR, care a condus, iată, la inițierea acestui proiect de lege, este legată de faptul că premierul Marcel Ciolacu a semnat, în august 2023, 19 Hotărâri de Guvern, prin care au fost numiți tot atâția consuli generali. Astfel, Viorel Riceard Badea a devenit consul general al României la Dubai, Nicoleta Loredana Teodorovici a devenit consul general al României la Manchester, Andreea Ioana Berechet a devenit consul general al României la Edinburgh, Mădălina Dinu a devenit consul general al României la Istanbul, Robert Daniel Marin a devenit consul general al României la Londra, Lucica Sava a devenit consul general al României la Los Angeles, Oleg Ungureanu a devenit consul general al României la Lyon, Elena Gabriela Eremia a deveni consul general al României la Miami, Mihaela Simona Florea a devenit consul general al României la New York, Ecaterina Maria Constantinescu a devenit consul al României la Paris, Florin Marian Palade a devenit consul general al României la Rio de Janeiro, Carmen Ileana Mihălcescu a devenit consul general al României la Salonic, Radu Lucian Fodorean a devenit consul general al României la Shanghai, Oana Raluca Gheorghe a devenit consul general al României la Toronto, Adina Lovin a devenit consul general al României la Trieste, Gabriel Rotaru a devenit consul general al României la Vancouver, Mioara Ștefan a devenit consul general al României la Zajecar, Radu Dumitru Florea a devenit consul general al României la Salzburg și Daniel Banu a devenit consul general al României la Gyula.

Posibila problemă a celor de la USR este că Viorel Ricerad Badea este ex-senator PNL, iar Carmen Mihălcescu este ex-deputat PSD.

Proiectul, respins pe toată linia, a ajuns pe masa Camerei Deputaților

Proiectul de lege în discuție a ajuns pe masa Consiliului Economic și Social care a emis un aviz negativ. Explicația constă în aceea că „potrivit legii, persoana propusă pentru funcția de ambasador nu trebuie să facă parte dintr-un partid politic, prin urmare procedura de numire nu trebuie să fie politizată”.

Avizul mai menționează că „Parlamentul trebuie să se mențină în afara procesului de numire a ambasadorilor, cu atât mai mult cu cât această nouă etapă prin măsurile propuse ar reprezenta o formă lipsită de fond”.

Proiectul de lege a ajuns, inițial, pe masa Senatului. Aici, Comisia pentru Politică Externă  a adoptat un raport de respingere a legii arătând că atât CES, cât și comisia pentru Drepturile Omului au emis avize negative, iar Guvernul, prin punctul de vedere transmis Parlamentului, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, nu susține adoptarea acestui proiect. 

La data de 12 februarie 2024, inițiativa a intrat la vot în Senat, fiind respinsă. 75 de parlamentari au votat împotrivă (25 senatori PNL, 39 senatori PSD, 7 senatori UDMR și 4 senatori neafiliați). Alți 28 de senatori au votat pentru adoptarea legii (1 neafiliat, 13 de la AUR și 14 de la USR). În 19 februarie, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional, iar Comisia pentru Politică Externă are termen să depună raportul final până pe data de 12 martie.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: usr ambasadori consuli parlament
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri